România este o Republică, organizată conform principiului separării puterilor legislative, executive şi judecătoreşti, în cadrul unei democraţiei constituţionale.

Parlamentul

Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și Camera Deputaților. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată.

Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret. Sistemul electoral este unul proporțional (membrii parlamentului se aleg din toate partidele care au depășit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, în baza unui algorit în cele 42 de circumscripții electorale, corespunzătoare celor 41 de județe și Municipiului București.  Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 6 decembrie 2020.

Conform Constituției României, Parlamentul adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.

Parlamentul împreună cu Guvernul au și dreptul de inițiativă legislativă.

Palatul Parlamentului găzduiește din anul 1994 sediul Camerei Deputaților, iar din anul 2004 și sediul Senatului.

Preşedinţia

Președintele este șeful de stat al României. El are rolul de a reprezenta statul român în relațiile internaționale; conform Constituției, este garantul independenței naționale, veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice, exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. De asemenea, președintele este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Președintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat al cetățenilor, în sistem de vot majoritar, în două tururi de scrutin. Durata mandatului Președintelui este de cinci ani, în urma amendamentelor din Constituție din 2003, iar numărul maxim de mandate care poate fi obținut este de două. 

Președintele numește primul-ministru. 

Șeful statului își are reședința la Palatul Cotroceni, un loc istoric, cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani. Pe acest teren, situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, între 1679 – 1681. Complexul Cotroceni și-a păstrat constant funcția religioasă și de curte domnească. Acest complex este și sediul Administrației Prezidențiale.

Administraţia Prezidenţială este instituția aflată la dispoziţia Preşedintelui României pentru îndeplinirea prerogativelor și atribuţiilor sale constituționale. Instituția asigură suportul logistic, organizatoric, de protocol și de administrare pentru Președinte și pentru activitățile sale curente. Aceasta este organizată în cancelarii, departamente şi compartimente, care gestionează agenda Președintelui, elaborează diverse acte și documente care țin de responsabilitatea și atribuțiile Președintelui, analizează constituționalitatea legilor înainte de promulgare, mențin și întrețin relațiile cu autoritățile publice, cu entitiăți interne și internaționale, organizează relațiile cu mass-media și cu publicul, administrează activitățile de protocol și reprezentare, asigură și gestionează activitățile de registratură, fondul arhivistic, resursele umane, materiale și financiare ș.a.

Guvernul

Guvernul României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează pe baza votului de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice. 

Numirea Guvernului se face de Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernului de Parlament.

Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea, Guvernul adoptă hotărâri și, în condițiile în care este abilitat de Parlament, ordonanțe.

Guvernul își desfășoară actvitatea la Palatul Victoria, un palat situat în Piața Victoriei, București, construit în 1937 și terminat în 1944. Din cauza avariilor provocate de bombardamentul din 1944, lucrările au fost reluate și finalizate în 1952. Proiectat inițial pentru Ministerului de Externe, Palatul Victoria a fost în timpul perioadei comuniste sediul Ministerului de Externe și al Consiliului de Miniștri și a devenit, în 1990, sediu al primului guvern al României post-comuniste. În 2004, Palatul Victoria a fost inclus în Lista monumentelor istorice.

Administraţia publică centrală

În România, Administratia Publica centrală de specialitate cuprinde:

• ministerele, organizate numai în subordinea Guvernului

• alte organe de specialitate, organizate în subordinea: Guvernului, ministerelor sau ca autoritati administrative autonome (ex. Președinția, Senatul, Guvernul, Agenția Națională a Funcționarilor Publici etc.).

La nivelul anului 2022 Guvernul României avea un număr de 20 de ministere alocate domeniilor importante ale societății: muncii, sănătății, educației, culturii, economiei, energiei, finanțelor, investițiilor  și proiectelor europene etc.

Administraţia publică regională

Din punct de vedere administrativ-teritorial, România este organizată în 41 de judeţe. Capitala, Bucureşti, este cea de-a 42-a unitate administrativ-teritorială. Funcţionarea unităţilor administrativ-teritoriale se bazează pe principiul descentralizării şi autonomiei. În unităţile administrativ-teritoriale în care populaţia aparţinând minorităţilor naţionale este semnificativă numeric, Constituţia garantează dreptul utilizării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică.

Administraţia publică regională este compusă din Consilii Judeţene, alese pentru o perioadă de 4 ani şi care coordonează activităţile consiliilor locale, legate de desfăşurarea serviciilor publice de interes judeţean. Prefectul este numit de Guvern în fiecare judeţ şi în Bucureşti. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu şi coordonează la nivelul judeţului serviciile descentralizate ale ministerelor şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale. Nu există raporturi de subordonare între Prefecţi şi Preşedinţii Consiliilor Judeţene sau Consiliilor Locale, respectiv Primari.

Pentru a asigura o dezvoltare regională echilibrată şi pentru a utiliza la maximum potenţialul social şi economic, au fost înfiinţate 8 regiuni de dezvoltare, fiecare compusă din mai multe judeţe. Regiunile de dezvoltare sunt constituite ca asociaţii libere ale judeţelor învecinate. Regiunile de dezvoltare nu constituie unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Ca parte a serviciilor publice, educaţia şi formarea profesională sunt coordonate de Inspectoratele Şcolare Judeţene, respectiv Inspectoratul Școlar al Municipiului Bucureşti, care au atribuţii specifice privind dezvoltarea învăţământului la nivel regional.