Profesia didactică în România este reglementată prin lege. În consecinţă, pentru un nivel educaţional dat, cadrele didactice lucrează în condiţii similare în întreaga ţară, iar variaţiile de la un loc de muncă la altul sunt mai degrabă minore. 

Conform prevederilor Legii educației naționale nr.1/2011 (art.236,alin. 1), cu modificările și completările ulterioare, formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar cuprinde: 

1. formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii
2. master didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare psihopedagogică de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de învăţământ superior;
3. stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui profesor mentor. 

Conform Ordinului Nr. 3850/2017 din 2 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, (art. 1): În cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, certificarea competenţelor pentru profesia didactică se poate obţine la două niveluri, respectiv:

 a) nivelul I (iniţial) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul antepreşcolar, preşcolar, primar şi gimnazial, cu condiţia acumulării unui minimum de 30 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică;

 b) nivelul II (de aprofundare) care acordă absolvenţilor de studii universitare dreptul să ocupe posturi didactice în învăţământul liceal şi postliceal, cu satisfacerea cumulativă a două condiţii:

 (i) acumularea unui minimum de 60 de credite transferabile din programul de formare psihopedagogică obţinute prin cumularea celor 30 de credite de la nivelul I cu cele 30 de credite de la nivelul II;

 (ii) absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă.

Prin excepţie de la prevederile menționate anterior:

-  formarea personalului din educaţia antepreşcolară (0-3 ani) pentru funcţia de educator-puericultor, se realizează prin liceele pedagogice sau a unei şcoli echivalente, cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice;

- formarea personalului din învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic cu specializările «educatoare» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;

În prezent, în învățământul preșcolar și primar, există în sistem cadre didactice care au parcurs următoarele rute de formare inițială:

• Liceul pedagogic (cu o durată de 4-5 ani) 
• Școala postliceală (cu o durată de 2 ani)   
• Institutul pedagogic (cu o durată de 3 ani)   
• Colegiul universitar pedagogic (cu o durată de 3 ani)   
• Facultatea de Psihologie și Științele Educației – specializarea Pedagogia Învățământului Preșcolar și Primar (cu o durată de 3 ani).

Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei Naționale și Cercetării Științifice, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.

Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic din cadrul formării inițiale este condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic. 

Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.

Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei și Cercetării într-o instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de stat.

În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.

Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.

Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei și Cercetării şi se acreditează conform legii. 

Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin: 

• concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate
• repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase neocupate în urma concursului. 

Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile legislaţiei în vigoare. 

Numai persoanele care satisfac condiţiile expuse mai sus sunt considerate calificate pentru funcţiile didactice respective.

În condiţii speciale, funcţiile didactice în învăţământul preuniversitar pot fi ocupate pentru perioade limitate de timp cu personal necalificat. 

Instituții, niveluri și modele de formare

Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: 

• formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic
• cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. 

Ministerul Educaţiei și Cercetării este autoritate publică şi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului superior şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni. De asemenea, Ministerul Educaţiei și Cercetării controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară, îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică. 

Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. 

Libertatea academică este garantată prin lege.

Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe ideologice, politice sau religioase. 

Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare. Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.

Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de învăţământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice:

• facultăţi
• departamente
• institute, centre sau laboratoare
• unităţi de proiectare
• centre de consultanţă
• clinici universitare
• studiouri şi ateliere artistice
• teatre, muzee
• centre pentru formarea continuă a resurselor umane
• unităţi de microproducţie şi prestări servicii
• staţiuni experimentale sau
• alte entităţi pentru activităţi de producţie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie. 

Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

Formarea iniţială pentru toate funcţiile didactice în România este bazată pe un model paralel (concurent) - însemnând că educaţia şi formarea în specialitate este combinată cu formarea profesională pentru cariera didactică în cadrul aceleiaşi secvenţe educaţionale.

Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei și Cercetării poate echivala, printr-o metodologie specifică, învăţământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.

Cerinţe privind admiterea

Numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă pot fi admişi în învăţământul superior (ciclul I de studii universitare – studii de licență).

Pentru ciclul II de stuii universitare (studii de master) sunt admiși numai absolvenții cu diplomă de licență sau echivalentă.

Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Condițiile de admitere sunt: diplomă de master sau echivalentă acesteia.

Instituţiile de învăţământ superior stabilesc metodologia de admitere pentru fiecare ciclu de stuii în parte, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei și Cercetării.

Procedura de selecţie şi admitere în ciclul I de studii universitare se poate baza pe:

• media obţinută de candidaţi la examenul de bacalaureat şi la diverse discipline studiate în timpul liceului,
• nota obţinută la un examen de admitere organizat integral de instituţia de învăţământ superior.În cazul organizării unui examen de admitere, instituţiile de învăţământ superior trebuie să ia în considerare programele şcolare de nivel liceal pentru disciplinele la care se susţin probele de admitere, precum şi manualele şcolare alternative aprobate pentru utilizarea în învăţământul liceal la disciplinele respective.

Candidaţii pot susţine examenul de admitere în limba în care au studiat disciplinele respective.

În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este:

• gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi, 
• cu taxă; cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii.

În instituţiile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către consiliul de administraţie, conform legii.

Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să le comunice tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii.

Ministerul Educaţiei și Cercetării stabileşte în fiecare an criteriile generale de admitere fără  examen pe locurile finanţate a studenţilor care au obţinut în timpul studiilor liceale rezultate remarcabile la concursurile şcolare naţionale şi/sau internaţionale.

Conform Ordinului Nr. 3850/2017 din 2 mai 2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică:

1. 1. Absolvenţii studiilor universitare de licenţă care nu au urmat programul de formare psihopedagogică pe parcursul studiilor universitare de licenţă, respectiv de master se pot înscrie pentru a parcurge programul de formare psihopedagogică în regimul cursurilor postuniversitare. În cazul absolvenţilor, înscrierea în regim postuniversitar la cursurile unui program de formare psihopedagogică de nivel I este condiţionată de absolvirea cu diplomă a unui program de studii universitare de licenţă. Înscrierea în regim postuniversitar la programe de formare psihopedagogică de nivel II este condiţionată de absolvirea unui program de master în domeniul diplomei de studii universitare de licenţă şi a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau de îndeplinirea condiţiei de formare psihopedagogică de nivel I, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (art. 4).
   2. Admiterea la programele de formare psihopedagogică se face pe baza susţinerii unui examen/interviu, în condiţiile stabilite prin metodologia proprie. Admiterea la programele de formare psihopedagogică se susţine în limba în care se desfăşoară procesul de învăţământ, aceeaşi pentru care a fost acreditat programul de formare psihopedagogică. 

Curriculum, nivelul de specializare și rezultatele învățării

Curriculele sunt stabilite independent de instituţiile de învăţământ superior, conform strategiilor naţionale de dezvoltare a învăţământului superior şi standardelor academice naţionale.

Tematica cursurilor de formare iniţială pentru profesia didactică, numărul de ore alocat, numărul de credite şi forma de examinare sunt stabilite prin ORDIN Nr. 3850/2017 Curriculumul programelor de formare psihopedagogică este structurat pe 3 componente: curriculum-nucleu, curriculum extins şi curriculum opţional  Curriculumul-nucleu este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru nivelurile I şi II de certificare pentru profesia didactică.

Curriculumul-nucleu cuprinde următoarele pachete de discipline:

 a) discipline de pregătire psihopedagogică fundamentală - 18 credite;

 b) discipline de pregătire didactică şi practică de specialitate - 12 credite.

 (3) Curriculumul extins este alcătuit din disciplinele şi activităţile didactice obligatorii pentru obţinerea nivelului II de certificare pentru profesia didactică.

Curriculumul extins cuprinde următoarele pachete de discipline:

 a) discipline de extensie a pregătirii psihopedagogice - 10 credite;

 b) discipline de extensie a pregătirii didactice şi practice de specialitate – 10 credite.

Astfel, în cadrul modului I, disciplinele obligatorii sunt:

• Psihologia educaţiei
• Fundamentele pedagogiei
• Teoria şi metodologia curriculumului
• Teoria şi metodologia instruirii
• Teoria şi metodologia evaluării
• Managementul clasei de elevi
• Didactica specialităţii
• Instruire asistată de calculator
• Practică pedagogică în învăţământul preuniversitar.

În cazul modulului II, disciplinele obligatorii sunt:

• Psihopedagogia adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor
• Proiectarea şi managementul programelor educaţionale
• Didactica domeniului şi dezvoltări în didactica specialităţii
• Practică pedagogică în învăţământul liceal, postliceal şi universitar.
• Pe lângă disciplinele obligatorii, există două pachete de discipline opţionale din care se alege pentru studiu câte o disciplină (de ex.: Sociologia educaţiei, Educaţie interculturală, Consiliere şi orientare, Comunicare educaţională etc.).

În cazul cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar, formarea iniţială este organizată în cadrul facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei, prin specializarea Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar.

În ceea ce priveşte dezvoltarea curriculum-ului pentru formarea iniţială a cadrelor didactice, se pot face următoarele precizări: 

Programele şcolare pentru formarea cadrelor didactice din învăţământul preşcolar şi primar sunt definite la nivelul fiecărui departament din cadrul facultăţilor de ştiinţe ale educaţiei.

Formarea iniţială oferită de aceste departamente cuprinde:

• cursuri cu caracter general
• cursuri şi activităţi practice pentru formarea pedagogică. 

Curriculum-ul pentru formarea iniţială a profesorilor din învăţământul secundar şi terţiar este dezvoltat de către fiecare departament de formare a cadrelor didactice din cadrul universităţilor, pe baza prevederilor OMECT nr. 4316/2008.

Pentru fiecare dintre disciplinele de studiu, se completează o fisă a disciplinei care descrie obiectivele sau competenţele care sunt vizate a se forma prin respectiva disciplină, tematica de curs şi pentru aplicaţii, numărul de ore alocat, forma de examinare, recomandări bibliografice.

Formatori de cadre didactice

Persoanele care asigură activităţi de predare şi formare în cadrul educaţiei şi formării profesionale initiale/continue sunt cadre didactice din învăţământul superior. 

Calificări, evaluare și certificare

În prezent, formarea iniţială pentru cariera didactică a personalului din învăţământul secundar este asigurată prin structuri specializate din cadrul universităţilor: Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD).

În acest context, dobândirea competenţelor pedagogice se realizează modular, prin pregătire teoretico-practică, de-a lungul anilor de studiu academic, fiind bazată pe un model paralel (concurent).

Promovarea formării profesionale oferite astfel este atestată printr-un certificat de absolvire emis de instituţia de învăţământ superior.

Alternativ, absolvenţilor de învăţământ superior care optează pentru cariera didactică li se oferă posibilitatea de a urma cursurile DPPD-urilor după angajare.

Astfel, formarea iniţială pentru cariera didactică se realizează în paralel cu cea ştiinţifică – de specialitate, de-a lungul anilor de studiu în universitate.

Evaluarea studenţilor în învăţământul superior se realizează prin examinări periodice (sumative) organizate pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Evaluările sunt realizate sub forma de:

• probe orale
• probe scrise
• probe practice
• prezentări de proiect (în anumite cazuri).

Criteriile de evaluare pentru performanţele academice şi profesionale ale studenţilor sunt stabilite de instituţiile de învăţământ superior, conform autonomiei universitare.

Cerinţele concrete şi criteriile de evaluare pentru fiecare disciplină sunt stabilite în curriculum (în partea introductivă a fiecărei discipline).

Evaluarea performanţelor studenţilor în cadrul învăţământului superior se materializează prin note de la 1 la 10.

Examinarea studenţilor pentru fiecare disciplină este realizată de o comisie din care face parte cadrul didactic care susţine cursurile disciplinei respective, asistat de cel puţin încă un specialist din aceeaşi catedră sau acelaşi departament.

După fiecare examinare, notele acordate studenţilor se înregistrează în carnetele studenţilor şi în documentele oficiale ale instituţiei.

Rute alternative de formare

Începând cu anul 2020-2021, formarea inițială a profesorilor se poate face prin două rute:

• • model concurent, prin modul psihopedagogic -  care serealizează în parallel cu studiile de specialitate;
  • model consecutiv- prin masterat didactic de 2 ani – după studiile de licență de specialitate (stadiu pilot).