Situația demografică

Conform datelor Institutului Național de Statistică, la nivelul anului 2021, România are o populație de 22 089 000 de locuitori, în scădere cu 0,5% față de 1 ianuarie 2020 și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ. 

Populatia urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (56,3%, respectiv 51,2%). La 1 ianuarie 2021, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12.442.000 persoane, în scădere ușoară față de 1 ianuarie 2020 (0,6%). Populația feminină la 1 ianuarie 2021 a fost de 11.305.500 persoane, în scădere cu 0,4% față de aceeași dată a anului precedent.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 115 (la 1 ianuarie 2020) la 118,7 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021). Vârsta medie a populației a fost de 41,9 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2020. Vârsta mediană a fost de 42,2 ani, în creștere cu 0,4 ani față de 1 ianuarie 2020.

Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă 88,9 % din numărul total al populației. După români, următoarele comunități etnice importante sunt cea a maghiarilor, care reprezintă 6,5 % din populație și cea a romilor, care reprezintă 3,3% din populație.  

Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor rutenilor, evreilor, cehilor,  polonezilor, italienilor și armenilor.

Limba oficială şi limbile minorităţilor

Conform Art. 13 din Constituţie, limba oficială în România este limba română. Constituţia şi legislaţia recunosc toate naţionalităţile (grupurile etnice), altele decât română, care trăiesc pe teritoriul României, ca minorităţi naţionale, iar limbile lor materne ca limbi ale minorităţilor naţionale.

Aplicând prevederile Constituţiei, art.10 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare stipulează:

• in România, învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară în limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi d circulaţie internaţională.

• În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.

• Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii români.

• Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii române. 

• Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.

• În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educației și cercetării se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.

Religii

Constituţia garantează libertatea credinţelor religioase, egalitatea tuturor cetăţenilor indiferent de credinţa lor şi precizează principiile generale privind libertatea religioasă şi organizarea cultelor religioase în România. Cultele religioase sunt organizate liber, conform propriului statut şi sunt autonome faţă de stat.

Conform Constituţiei, statul sprijină cultele religioase recunoscute oficial prin: facilitarea asistenţei religioase în armată, spitale, aziluri şi orfelinate; garantarea libertăţii educaţiei religioase, conform cerinţelor specifice ale cultelor; asigurarea condiţiilor necesare pentru predarea religiei în învăţământul de stat, conform credinţelor religioase şi cerinţelor elevilor/părinţilor.

Orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă între culte sunt interzise în mod explicit de Constituţie.

Cadrul legal general asigurat de Constituie este dezvoltat şi detaliat prin diverse acte legislative. Astfel, printr-o lege specifică se stabileşte regimul general al cultelor religioase şi exercitarea libertăţilor religioase (Legea 489/28.12.2006, cu modificările și completările ulterioare). Ministerul Culturii este autoritatea administraţiei publice centrale care răspunde de elaborarea şi implementarea strategiilor şi politicilor în domeniu.

Marea majoritate a cetăţenilor României sunt de credinţă ortodoxă. Conform recensământului din 2011,  86,45% din populaţia totală a României este reprezentată de credincioșii  ortodoxi. Pe lângă credinţa ortodoxă, în România sunt recunoscute oficial diverse alte culte religioase, organizaţii şi biserici, o pondere mai mare având-o culturile: catolic, protestant, evanghelic, islamic şi mozaic.

Cultele religioase îşi aleg în mod liber conducătorii şi îşi numesc personalul de cult, fără nici un fel de intervenţie din partea statului. Educaţia personalului de cult este realizată prin unităţi şi instituţii de învăţământ ale cultelor religioase, majoritatea acestora făcând parte din învăţământul de stat. Cultelor religioase le este garantat dreptul de a folosi limba maternă a credincioşilor, în manifestările confesionale, administraţie şi educaţie.