Administrarea la nivel local

Conform legislaţiei în vigoare, toate clădirile unităţilor de învăţământ de stat preuniversitar sunt proprietatea domeniilor publice, iar învăţământul preuniversitar de stat este finanţat de la bugetele locale (oraş, comună; judeţ - numai pentru învăţământul special). Anumite costuri sunt suportate de la bugetul statului prin bugetele inspectoratelor şcolare judeţene.

Pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părţi ale unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică - şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condiţiile legii.

Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea.

Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde

• finanţarea de bază

• finanţarea complementară

• finanţarea suplimentară.

Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.

Conducerea institutiilor educaționale

La nivel preuniversitar

Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de:

• consiliile de administraţie
• directori şi,
• directori adjuncţi (după caz).

În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu:

• consiliul profesoral

• comitetul de părinţi

• autorităţile administraţiei publice locale. 

Consiliul profesoral, cu rol de decizie în domeniul instructiv-educativ, este alcătuit din totalitatea personalului didactic de predare şi de instruire practică, titular şi suplinitor, şi este prezidat de director. Personalul didactic auxiliar al unităţii de învăţământ poate participa la şedinţele consiliului profesoral, atunci când se discută probleme referitoare la activitatea acestuia. La şedinţele consiliului profesoral directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută, reprezentanţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai autorităţilor locale sau ai partenerilor sociali. Participarea cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie.

Consiliul de administraţie, cu rol de decizie în domeniul administrativ, cuprinde între 5 şi 11 membri şi este prezidat de director. Conform prevederilor legii, consiliul de administraţie se compune din: director, directori adjuncţi, contabilul şef, reprezentanţi aleşi ai cadrelor didactice, reprezentantul părinţilor, reprezentantul autorităţii administraţiei publice locale (oraş, comună). Reprezentanţii sindicatelor participă cu statut de observator la şedinţele consiliului de administraţie. Consiliul de administraţie include de asemenea şi reprezentanţi ai agenţilor economici care asigură activitatea practică a elevilor. Consiliul de administraţie al liceelor şi şcolilor postliceale include şi reprezentanţi ai elevilor. Grădiniţele şi şcolile primare fără personalitate juridică şi sunt afiliate unei alte unităţi de învăţământ, îşi desemnează 1-2 profesori în consiliul de administraţie al şcolii coordonatoare. Membrii consiliului de administraţie coordonează şi răspund de diverse domenii de activitate, pe baza delegării de sarcini din partea directorului. Directorul propune consiliului de administraţie comisiile şi grupurile de lucru cu atribuţii specifice în unitatea de învăţământ.

La nivel universitar

Structurile manageriale de la nivelul învăţământului superior sunt:

• Senatul universitar

• Consiliul facultăţii

• Consiliul colegiului

• Consiliul departamentului

• Biroul catedrei.

Conducerea instituţiei de învăţământ superior este asigurată de Senatul universitar, prezidat de rector. Fiecare facultate din structura instituţiei desemnează reprezentanţi în senatul universitar, cadre didactice, cercetători şi studenţi, potrivit legii şi Cartei universitare. Decanii facultăţilor, directorii de departamente şi de colegii, direct subordonate instituţiei de învăţământ superior, fac parte de drept din senatul universitar.  În senatul universitar studenţii sunt reprezentaţi în proporţie de 1/4 din numărul total de membri ai senatului. Din senatul universitar fac parte decanii facultăţilor şi directorii colegiilor şi departamentelor din instituţia de învăţământ superior respectivă.

Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior este asigurată de Biroul senatului universitar, alcătuit din rector, în calitate de preşedinte, prorector(i), secretar ştiinţific, director general administrativ şi dintr-un reprezentant al studenţilor sau al organizaţiilor studenţeşti legal constituite la nivel de institut, membru al senatului. Membrii biroului senatului universitar, cu excepţia directorului general administrativ, sunt aleşi pe funcţii de senatul universitar. Prin Carta universitară, senatul universitar poate include în biroul său decani sau directori de departamente ori de colegii.

Facultatea este condusă de Consiliul facultăţii, prezidat de decan. Consiliul este ales de comunitatea cadrelor didactice titulare, arondate facultăţii, şi a cercetătorilor ştiinţifici cu titlu de Doctor din catedrele şi din departamentele subordonate facultăţii. In consiliul facultăţii, studenţii sunt reprezentaţi în proporţie de 1/4 din numărul membrilor acestuia.

Departamentul este condus de consiliu, prezidat de director. Modul de constituire a consiliului departamentului se stabileşte prin hotărâre a senatului universitar sau, după caz, a consiliului facultăţii.

Catedra este unitate structurală de bază a facultăţii sau a departamentului şi funcţionează cu cel puţin 15 posturi didactice. Conducerea catedrei este asigurată de biroul catedrei, alcătuit din şeful de catedră şi din cel puţin 2 membri aleşi dintre cadrele didactice din catedra respectiva. Conducerea operativă revine şefului de catedră.

Structurile şi funcţiile de conducere din instituţia de învăţământ superior sunt alese prin vot secret pe o perioadă de 4 ani, conform Cartei universitare şi în condiţiile legii. Cadrele didactice din aceste structuri şi funcţii trebuie să fie titulare în instituţia de învăţământ superior respectivă. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector/decan mai mult de două mandate succesive.

Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din învăţământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a instituţiei, potrivit legii. Funcţiile de conducere din instituţia de învăţământ superior, cu excepţia rectorului, se confirmă de senatul universitar. Rectorul, ales de senatul universitar, se confirmă prin Ordin Ministerial. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs, organizat de instituţia de învăţământ superior.

Consultare internă şi externă

Participarea în procesul de luare a deciziilor a elevilor, studenţilor, personalului didactic, reprezentanţilor partenerilor sociali (sindicate, asociaţii profesionale, asociaţii studenţeşti etc.) şi reprezentanţilor diferiţilor actori din societate (părinţi, autorităţile administraţiei publice, agenţi economici, culte religioase etc.) este garantată la toate nivelurile educaţionale ale sistemului.

Legislaţia stabileşte organizarea şi funcţionarea diverselor organisme consultative externe, stabilind domeniile în care consultarea este obligatorie. În diverse chestiuni administrative, documentele emise de organismele administrative produc efectul legal scontat numai dacă sunt avizate de organismele consultative externe stabilite de lege.

Consultarea internă

La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, procesul de consultarea internă şi participarea elevilor şi cadrelor didactice la procesul decizional sunt asigurate prin consiliul pe scoală al elevilor, consiliul profesoral şi consiliul de administraţie.

Participarea studenţilor, cadrelor didactice şi cercetătorilor în procesul decizional la nivelul învăţământului superior este garantată de legislația națională.

Consultarea implicând actori din societate

În anul 2006 a fost înfiintat Consiliul National al Elevilor ca organ consultativ al ministerului. Acesta functionează pe baza Regulamentului de Organizare si Functionare a Consiliului National al Elevilor, adoptat prin Ordin de Ministru. Biroul Executiv al Consiliul National al Elevilor este format din 11 membrii (presedinte, 8 vicepresedinti – alesi în mod democratic pe regiunile de dezvoltare, 2 secretari executivi). Cei 8 vicepresedinti sunt presedinti la nivelul regiunilor din care provin.

La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, sprijinul şi consultarea părinţilor sunt asigurate prin consiliul reprezentativ al părinţilor, în timp ce participarea părinţilor în procesul decizional este asigurată prin consiliul de administraţie.

Comitetul părinţilor pe clasă este ales în fiecare an în adunarea generală a părinţilor elevilor din acea clasă şi este compus din preşedinte, un membru şi casier. Comitetul părinţilor pe clasă reprezintă interesele părinţilor în adunarea generală a părinţilor pe şcoală, consiliul reprezentativ al părinţilor şi consiliul profesoral. Comunicarea dintre comitetul de părinţi pe clasă şi şcoală este asigurată de dirigintele clasei.

Adunarea generală a părinţilor cuprinde toţi preşedinţii comitetelor de părinţi pe clase şi alege la fiecare 2-3 ani consiliul reprezentativ al părinţilor şi comisia de cenzori.

Autorităţile administraţiei publice locale (oraş, comună; judeţ numai pentru învăţământul special) răspund de finanţarea majorităţii activităţilor unităţilor de învăţământ şi pentru întreţinerea clădirilor. Pentru a avea o înţelegere clară a problemelor unităţilor de învăţământ şi pentru a contribui direct la conducerea acestora, autorităţile administraţiei publice locale îşi desemnează proprii reprezentanţi în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ. Participarea comunităţii în procesul decizional la nivelul judeţului este asigurată prin Consiliile Consultative ale inspectoratele şcolare judeţene şi Comitetele de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională.

Consiliul consultativ al inspectoratului şcolar judeţean cuprinde directori de şcoli, cadre didactice reprezentative, reprezentanţi ai părinţilor, ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai agenţilor economici şi ai altor parteneri sociali. Preşedintele consiliului consultativ este ales dintre membri prin vot secret.

Considerând nevoia unei atenţii speciale în dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, au fost înfiinţate Comitetele de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea Profesională în fiecare judeţ prin Ordin Ministerial. Acestea sunt organisme consultative care cooperează cu inspectoratele şcolare judeţene în proiectarea reţelei şcolare şi a planurilor de şcolarizare, în stabilirea curriculumului local şi ofertei educaţionale, a calificărilor şi specializărilor etc.

Reprezentaţii sindicatelor din învăţământ recunoscute la nivel naţional sunt implicaţi în procesele decizionale la toate nivelurile educaţionale. Şedinţele consiliilor de administraţie - atât la nivelul unităţilor de învăţământ, cât şi la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene - sunt ţinute obligatoriu în prezenţa reprezentaţilor sindicatelor din învăţământ. Rolul lor este de a observa şi de a exprima opinia sindicatelor asupra deciziilor luate, iar comentariile lor sunt înregistrate în procesele verbale ale întâlnirilor. În cazul unor chestiuni specifice privind angajarea şi mişcarea cadrelor didactice, documentele emise de directori sau de inspectorii şcolari generali trebuie să fie avizate de reprezentanţii sindicatelor pentru a produce efectele legale scontate.

Procesul de consultare la nivel local, regional şi central este realizat şi prin intermediul comisiilor de dialog social, organizate conform prevederilor legii.

La nivelul judeţului, comisia de dialog social este formată din reprezentanţii prefecturii, serviciilor publice descentralizate (inclusiv inspectoratul şcolar judeţean), patronate şi sindicate.

La nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale comisia de dialog social cuprinde reprezentanţi ai ministerului şi lideri ai sindicatelor din învăţământ recunoscute la nivel naţional. 

Prin Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), prin reorganizarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (CNFPA) şi a Agenţiei Naţionale pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economico-Social (ACPART), stabilindu-i-se astfel şi atribuţiile.