Evaluarea elevilor

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite atât de Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și în legislația subsecventă, respectiv în cadrul Regulamentuluicadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OMEC 5447-2020).

Scopul evaluării este acela de a orienta și optimiza învățarea.

Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină.

Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor, părinților și cadrelor didactice şi stă la baza planurilor individuale de învăţare.

Evaluarea rezultatelor la învățătură se realizează permanent, pe parcursul anului școlar. 

În învăţământul secundar, rezultatele evaluării se exprimă prin note de la 1 la 10 (în care 10 este cea mai mare notă).

La finalul clasei a VI-a, toate şcolileorganizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare:

• Un test de limbă şi comunicare. Acesta va cuprinde limba româna şi limba modernă I.  Pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă.
• Un test de matematică şi ştiinţe.

În anul şcolar 2019-2020 Evaluarea Naţională la finalul clasei a VI-a a fost suspendată din cauza restricţiilor datorate  COVID-19, conform OMEC 4019-2020.

Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcție de vârstă și de particularitățile psihopedagogice ale și de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:

• chestionări orale
• teste, lucrări scrise
• experimente și activități practice
• rapoarte
• proiecte
• teste practice
• alte instrumente stabilite de comisiile metodice și aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educației și Cercetării/inspectoratele școlare, elaborate în conformitate cu legislația națională.

Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Nota/data”. Nota atribuită de cadrele didactice în urma fiecărei evaluări trebuie comunicată şi explicată elevilor. Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra notele şi în carnetele elevilor, în rubrica corespunzătoare disciplinei şi menţionând data evaluării.

Numărul de note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la lucrarea scrisă semestrială (teză), trebuie să fie cel puțin egal cu numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învățământ. Fac excepție disciplinele cu o oră de curs pe săptămână, la care numărul minim de note este de două.

Disciplinele la care se susțin lucrări scrise semestriale , precum și perioadele de desfășurare a acestora se stabilesc prin ordin al Ministrului Educației. Notele la lucrările scrise semestriale se analizează cu elevii într-o oră specială  și se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează în unitatea de învățământ până la sfârșitul anului școlar.

La sfârșitul fiecărui semestru și la încheierea anului școlar, cadrele didactice vor  încheia situația școlară a elevilor și o vor consemna  în catalog și în carnetele elevilor.

Media finală anuală pentru fiecare disciplină este trecută în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol. Acestedocumente şcolare au  regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.

În urma consultării celorlalte cadre didactice, dirigintele trebuie să atribuie pentru fiecare elev nota la purtare pe fiecare semestru. Notele la purtare sub 6 trebuie decise de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.

La sfârşitul fiecărui an şcolar dirigintele acordă într-o ceremonie oficială distincţii elevilor care au obţinut primele trei medii generale din clasă şi media 10 la purtare.

Luând în considerare rezultatele evaluării continue, cadrele didactice pot decide asupra necesităţii unor activităţi de educaţie remedială pentru elevii cu rezultate foarte slabe.

Absolvenții clasei a VIII-a participă la Evaluarea Națională, examen național care reprezintă modalitatea de evaluare sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului. Procedurile de organizare, calendarul de desfasurare, disciplinele la care se susține Evaluarea Națională și programele care stau la baza elaborării itemilor sunt stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, prin ordin de ministru. Media generală obținută la Evaluarea Națională constituie unul dintre criteriile pentru admiterea în învățământul liceal de stat.

Promovarea elevilor

În învăţământul secundar, elevii pot promova de la o clasă la următoarea  dacă au obţinut pentru fiecare disciplină studiată  cel puţin media finală 5 si cel putin nota 6 la purtare. 

Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline datorită oricăruia dintre următoarele motive:

• au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele respective
• au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale
• au beneficiat de bursă de studiu recunoscută de Ministerul EducaţieiNaționale
• au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.

Sunt declarați corigenți elevii care obțin medii anuale sub 5 la cel mult două discipline de studiu, precum și elevii amânați care nu promovează examenul de încheiere a situației școlare, la cel mult două discipline de studiu. 

Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina şi clasa respectivă. Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri. Unul dintre membri este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv. În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile:

• probă orală - elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevii au voie să schimbe biletul de examinare de două ori, cu o diminuare corespunzătoare a notei acordate. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare; cadrele didactice pot formula întrebări legate de subiect.
• probă scrisă - are o durată de 90 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere.
• probă practică.

În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală – probă scrisă.   Excepţie fac  acele discipline care sunt predominant bazate pe activităţi practice (aria curriculară Tehnologii). 

Fiecare cadru didactic din  comisia de examinare acordă independent o notă pentru fiecare probă şi calculează media finală rotunjită. Nota finală la examenul de corigenţă este media aritmetică rotunjită a notelor finale acordate de cadrele didactice. Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina respectivă şi este înregistrată în catalogul clasei şi registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină  pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar – în urma solicitării părinţilor şi cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.

 Sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfarsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii:

•  au obţinut media finală mai mică decât 5 la mai mult de două discipline
•  au obţinut la purtare media anuală mai mică decât 6 la purtare
• elevii corigenţi care nu promovează examenul de corigenţă
• elevii amânaţi care nu promoveaza in sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, si nici in cea de corigenta la cel puţin o disciplină
• elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere.

Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta, în limita numărului de elevi pe clasă.

În învăţământul obligatoriu, persoanele care depăşesc cu mai mult de 2 ani vârsta normală a clasei sunt consideraţi în situaţie de abandon şcolar. Pentru aceştia, învăţământul obligatoriu poate fi organizat în alte forme – învăţământ seral, cu frecvenţă redusă, la distanţă. Ministerul Educației și Cercetării poatesă aprobe organizarea de cursuri pentru persoanele de peste 14 ani care nu au absolvit învăţământul primar sau gimnazial obligatoriu („a doua şansă” prin educaţie).

Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase. Sunt nominalizati elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi. Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, repetenţi şi amânaţi se comunică în scris părinţilor.Părinţii trebuie  să fie informaţi asupra perioadei în care se organizează examenul de corigenţă. Cu toate că nu este stabilit în mod explicit de legislaţie, majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială.

Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional/profesional dual este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. 

Regulile generale şi specifice privind evaluarea, notarea şi promovarea elevilor sunt stabilite în cadrul Regulamentului-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (OM nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018) şi prin ordine ale Ministerul Educației și Cercetării privind examenele finale.

Certificare

Toţi absolvenţii învăţământului gimnazial, primesc certificat de absolvire si foaia matricolă, parte a portofoliului educațional. Aceasta este emisă de unitatea de învăţământ şi listează toate disciplinele studiate în clasele V-VIII cu mediile anuale corespunzătoare, precum şi mediile anuale generale pentru fiecare clasă.

Pentru elevii care nu îşi continuă studiile în aceeaşi unitate de învăţământ, foaia matricolă este în mod obligatoriu transmisă unităţii de învăţământ în care s-a mutat fiecare elev.