Învăţământul primar este oferit în mod egal tuturor copiilor, inclusiv celor cu nevoi educaţionale speciale fie în unităţi de învăţământ special, fie în unităţi de învăţământ de masă. Învăţământul primar asigură oportunităţi egale tuturor copiilor pentru realizarea primei etape a educaţiei de bază (educaţia elementară) şi pentru continuarea studiilor în nivelurile educaţionale subsecvente.

Curriculumul pentru învăţământul primar este stabilit de Ministerul Educaţiei Naționale.

Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învățământul primar.

Conform finalităţilor generale ale învăţământului, curriculumul în vigoare stabileşte pentru învăţământul primar următoarele finalităţi:

• Asigurarea primei etape a educaţiei de bază  pentru toţi copiii;
• Dezvoltarea personalităţii fiecărui copil, respectând nivelul şi ritmul său propriu;
• Asigurarea dobândirii de către fiecare copil a achiziţiilor de bază (cunoştinţe, deprinderi şi atitudini) care stimulează relaţia creativă şi eficientă cu mediul social şi natural şi oferă oportunităţile necesare continuării educaţiei.

Pentru învăţământul primar şi gimnazial, Curriculumul Naţional stabileşte următoarele tipuri de obiective educaţionale:

• Obiective cadru: obiective educaţionale care se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini generate de specificul disciplinei şi care sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
•  Obiective de referinţă: obiective educaţionale care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la finalul unui an de studiu şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul. Obiectivele de referinţă sunt stabilite în cadrul programelor şcolare pentru fiecare disciplină şi clasă şi sunt derivate din obiectivele cadru pentru disciplina şi nivelul educaţional respectiv. 

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar.

 Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.

Planurile - cadru de învăţământ sunt elaborate şi aprobate conform Metodologiei privind elaborarea şi aprobarea curriculum-ului şcolar  - planuri cadru de învăţământ şi programe şcolare din 18.06.2016. În acest proces sunt implicaţi reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai Institutului de Științe ale Educației, reprezentanți ai altor instituții și organisme abilitate ale MEN și alți specialiști în domeniul educației/formării profesionale.

Trunchiul comun se constituie din disciplinele de studiu obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele de studiu opționale.

Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină de studiu din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.

Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele de studiu obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerul Educaţiei Naționale și se aprobă prin ordin al ministrului educației.

Curriculumul la decizia școlii și curriculumul în dezvoltare locală (CDL) se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici.

Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii. Programele școlare pentru disciplinele de studiu opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.

În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învățământului obligatoriu; disciplinele opționale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învățământul obligatoriu.

Pentru fiecare disciplină de studiu, programa școlară acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Art. 68, curriculumul național pentru învățământul primar se axează pe 8 domenii de competențe cheie care determină profilul de formare a elevului:

•  competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
•  competențe de comunicare în limbi străine;
•  competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
•  competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
•  competențe sociale și civice;
•  competențe antreprenoriale;
•  competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
•  competența de a învăța să înveți.

Educația fizică și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.

Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplină opțională pentru elevii din clasele I—IV.

Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizică, socioemoțională, cognitivă a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacităților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competențe-cheie.

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Art.18, planurile-cadru ale învățământului primar includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează și pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei Naționale și cultele religioase recunoscute oficial de stat.

Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităților postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competență. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învățământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competență.

Programele şcolare pentru învăţământul primar stabilesc, pentru fiecare disciplină obligatorie obiectivele educaţionale (obiective cadru şi obiective de referinţă) vizate în învăţare, conţinuturile învăţării şi standardele curriculare de performanţă ale disciplinei la finele ciclului primar. Ele oferă, în acelaşi timp, cadrelor didactice, orientări metodologice (sugestii de activităţi de învăţare) pentru proiectarea demersului didactic în scopul atingerii obiectivelor educaţionale vizate şi, implicit, a standardelor curriculare de performanţă.

 În cazul disciplinelor pentru care planul-cadru de învăţământ prevede plajă orară (număr minim şi maxim de ore pe săptămână), programa şcolară a fiecărei discipline delimitează un corp comun de obiective de referinţă şi de conţinuturi obligatorii ale învăţării (stabilite pentru numărul minim de ore pe săptămână) pentru toţi elevii, precum şi obiective de referinţă şi conţinuturi suplimentare, marcate prin asterisc (în situaţia în care se optează pentru extinderi – în numărul maxim de ore pe săptămână, prevăzut în planul-cadru de învăţământ).

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii procesului de învăţare. Ele reprezintă enunţuri sintetice în măsură să indice gradul în care sunt atinse obiectivele fiecărei discipline de către elevi, la finele învăţământului primar.

Curriculumul Naţional pentru clasele pregătitoare şi I-IV este structurat în următoarele şapte arii curriculare delimitate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-pedagogic:

(conform Anexei 1 OMEN nr. 3371/12.03.2013)

1.    Limbă şi comunicare: Limba şi literatura română (P, clasele I-IV), Limba modernă (P, clasele I-IV);

Notă : la clasa pregătitoare si clasele I si II disciplina Limba şi literatura română se intitulează Comunicare în limba română.

2.    Matematică şi ştiinţe ale naturii: Matematică (P, clasele I-IV), Ştiinţe ale naturii (P, clasele I-IV);

Notă : la clasa pregătitoare si clasele I si II se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.

3.    Om şi societate: Educaţie civică (clasele III-IV), Istorie (clasa a IV-a), Geografie (clasa a IV-a), Religie (P, clasele I-IV);

4.    Educaţie fizică, sport şi sănătate: Educaţie fizică (P, clasele I-IV); Joc şi mişcare (clasele III - IV) - răspunde şi ariei tematice 5 ; Muzică şi mişcare (P, clasele I -  IV) - răspunde şi ariei tematice 5

5.    Arte : Joc şi mişcare (clasele III - IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Muzică şi mişcare (P, clasele I -  IV) - răspunde şi ariei tematice 4, Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I - IV) - răspunde şi ariei tematice 6

6.    Tehnologii: Arte vizuale şi abilităţi practice (P, clasele I-IV) - răspunde şi ariei tematice 5

7.    Consiliere şi orientare: Dezvoltare personală (P, clasele I-II).

Disciplinele şi activităţile opţionale se pot organiza în oricare dintre aceste arii curriculare.

Conform prevederilor Curriculumului Naţional, limbile moderne fac parte din trunchiul comun. Studiul primei limbi moderne începe în clasa a III-a, iar studiul celei de a doua limbi moderne începe în clasa a V-a. 

Metodele didactice aplicate în învăţământul primar sunt alese astfel încât să conducă la atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul educaţional şi să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor.

Cadrul didactic este în întregime responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele didactice existente în şcoală şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice.Pentru majoritatea disciplinelor, o anumită clasă lucrează cu acelaşi cadru didactic de-a lungul întregului învăţământ primar; limbile moderne, religia şi, în unele cazuri, educaţia muzicală şi educaţia fizică sunt predate de cadre didactice de specialitate.În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii, pe grupe sau individual - în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

În ceea ce priveşte metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general:

• Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia, conversaţia euristică, problematizarea etc.).
• Cadrele didactice utilizează de asemenea şi metode de învăţare şi explorare prin descoperire: explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi independente, mici experimente etc.) şi explorarea indirectă (demonstraţia prin imagini, filme etc.);
•  Pentru predarea majorităţii disciplinelor, cadrele didactice utilizează pe scară largă metode bazate pe acţiunea voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri didactice, învăţare prin dramatizare etc.);
• Cel puţin pe parcursul primelor două clase din învăţământul primar, în continuarea metodelor utilizate în învăţământul preşcolar, jocul este utilizat ca o modalitate importantă de a stimula capacitatea mentală şi psihică a elevilor şi de a facilita adaptarea acestora la cerinţele învăţământului formal.

La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă pentru ora următoare - vizând atât aprofundarea înţelegerii cunoştinţelor asimilate, cât şi exersarea competenţelor dobândite. Tema de casă este compusă din exerciţii, activităţi etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exerciţii şi probleme etc.).

În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice - cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc.

La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze oferind explicaţii suplimentare. Ca regulă generală, Ministerul Educaţiei Naționale recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de nevoia copiilor de a se juca, de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), în unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale. Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale. Ministerul Educaţiei Naționale reglementează elaborarea de manuale școlare alternative.

Cadrele didactice selectează și le recomandă elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale care vor fi utilizate în procesul didactic. Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba română, cât și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.

Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasă, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.

Materialele didactice utilizate în învăţământul primar constau din:

•  materiale naturale (plante, insecte, roci etc.),
•  obiecte tehnice (instrumente de măsură, aparate casnice etc.),
•  materiale intuitive (mulaje, machete etc.),
•  materiale figurative (ilustraţii, fotografii, atlase, hărţi, albume etc.)
•  materiale tipărite (cărţi pentru copii etc.). Materialele tipărite pot fi achiziţionate de unitatea de învăţământ sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de părinţii elevilor.