În anul 2018, România a înregistrat o creștere robustă a produsului intern brut, de 4,1% în termeni reali, una dintre cele mai mari rate de creștere economică din rândul statelor membre UE.
În condițiile în care creșterea economică din anul 2018 a zonei euro s-a situat la 1,8%, România a continuat procesul de convergență reală rapidă către nivelul de dezvoltare și bunăstare al acestei zone. Cererea internă a crescut cu 5,7% în 2018, iar în cadrul acesteia consumul final s-a majorat cu 4,5%, în timp ce consumul populației, pe fondul unei inflații mai ridicate și a unei politici monetare mai restrictive, și-a temperat creșterea manifestată în ultimii 2 ani, majorându-se cu 5,3%.
Semnificativ este faptul că acumularea brută (investițiile brute plus acumularea de stocuri) și-a accelerat creșterea la 9.6% în anul 2018 (de la 4,2% în 2017). Exportul de bunuri și servicii s-a majorat în termeni reali cu 5.4%, în timp ce importul de bunuri și servicii a crescut cu 9,1%. În cadrul acestora, exportul de servicii s-a majorat cu 8,5%, iar importul de servicii cu 14,4%, astfel încât surplusul din comerțul exterior cu servicii se menține la peste 4% din PIB. Aceste evoluții au făcut ca exportul net să înregistreze o contribuție negativă la creșterea PIB de 1,7 procente.
În anul 2018, piața forței de muncă s-a îmbunătățit. Numărul total de salariați (BIM) a crescut cu 1,7% comparativ cu anul 2017, în timp ce rata șomajului a fost de 4,2%, cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât în 2017. Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 69,9%, situându-se la o distanță de doar 0,1 puncte procentuale față de ținta națională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
În 2018 prețurile de consum s-au majorat în medie cu 4,63%, comparativ cu anul anterior, pe seama creșterii prețurilor la mărfurile nealimentare (6,20%), în timp ce prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 3,75%, iar tarifele la servicii cu 2,53%. În luna decembrie, inflația anuală a atins nivelul minim din 2018 de 3,27%, cu 0,16 puncte procentuale mai puțin decât în noiembrie. Creșterea înregistrată în anul 2018 s-a datorat atât depășirii efectului statistic asociat măsurilor de relaxare fiscală de la începutul anului 2017 (reducerea cotei de TVA, eliminarea supraaccizei și a unor taxe nefiscale), cât și datorită majorării cotațiilor internaționale la țiței (+33,1% față de anul 2017), dar și la grupa de energie (+10,4% în anul 2018 față de anul anterior). O contribuție importantă a avut-o și deprecierea nominală a monedei naționale care a fost de 1,84%. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit semnificativ în anul 2018 față de cel din 2017, ajungând la o pondere în PIB de 4,5%, în condițiile accentuării balanței negative a bunurilor.
România beneficiază de una dintre cele mai rapide creșteri ale PIB potențial la nivel european, creștere care pe termen mediu se va situa în jurul valorii de 5% anual. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia europeană comună și agreată la nivelul tuturor statelor membre UE.
În perspectivă, se așteaptă o creștere semnificativă și a contribuției stocului de capital la creșterea reală a PIB potențial, de la 0,6 puncte procentuale în 2018 la 1,4 puncte procentuale la orizontul de prognoză. Factorul muncă are o contribuție ușor pozitivă (în medie 0,5 puncte procentuale) în scădere determinată în mod decisiv de diminuarea constantă a populației în vârstă de muncă. Principalul factor limitativ al potențialului de creștere al economiei românești îl constituie evoluția demografică, populația în vârstă de muncă ajungând să fie în anul 2018 cu 4,7% mai mică decât în anul 2010. Totuși, evoluția negativă a populației în vârstă de muncă este compensată pe termen mediu de un trend ascendent al ratei de activitate. Contribuția productivității totale a factorilor la creșterea potențială este în medie de 3,5 puncte procentuale anual.
Sursa: Programul Naţional de Reformă 2019, Guvernul României