Constituţia României

Principiile de bază privind învăţământul în România sunt stabilite de Constituţie, Capitolul II - Drepturile şi libertăţile fundamentale, Articolul 32 - Dreptul la învăţătură.

Potrivit acestui articol:

• dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire sau perfecţionare

• în general, învăţământul de toate nivelurile se desfăşoară în limba română, dar se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională

• dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor materna şi dreptul de a putea fi instruite în aceasta limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege

• învăţământul de stat este gratuit; statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate sau instituţionalizaţi

• învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, private şi confesionale

• autonomia universitară este garantată

• statul asigura libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult.

Legea educaţiei naţionale

Legea educaţiei naţionalenr. 1/2011 asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.

Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.

Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu cerinţele derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării. Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial,  cetățenia activă, incluziunea socială şi angajarea pe piaţa muncii.

Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare. Drepturile sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.

În România învăţământul constituie prioritate naţională. 

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt:

• principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare

• principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale

• principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice

• principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente

• principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces

• principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor

• principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural

• principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român

• principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase

• principiul asigurării egalităţii de şanse

• principiul autonomiei universitare

• principiul libertăţii academice

• principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora

• principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice

• principiul incluziunii sociale

• principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia

• principiul participării şi responsabilităţii părinţilor

• principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive

• principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut

• principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare

• principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.

Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:

• împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă

• integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate

• ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile

• formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural

• educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului

• cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentrumediul înconjurător natural, social şi cultural.

Ministerul Educaţiei Naţionale proiectează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor reprezentative ale elevilor, asociaţiilor reprezentative ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice, mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale finanţatoare care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii sociale.

Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.

Conducerea şi administrarea operaţională curentă a sistemului de învăţământ se realizează la nivel naţional prin hotărâri de Guvern şi ordine ale Ministrului Educaţiei Naționale.