Învăţământul secundar inferior sau gimnazial face parte din învăţământul obligatoriu de 11 ani.

Învăţământul secundar inferior/gimnazial cuprinde clasele V-VIII și se adresează copiilor cu vârste între 10/11 ani și 14/15 ani.

Pentru finalizarea învăţământului obligatoriu, absolvenţii de gimnaziu pot parcurge  două rute educaţionale, conform opţiunii lor:

• liceul - Ciclul inferior (clasele IX-X) organizat cu următoarele filiere:
  • teoretic
  • tehnologic
  • vocaţional – parcurs ca urmare a participării la examenul de Evaluare Națională și a participării la procesul de înscriere și repartizare computerizată
• Învățământul profesional sau învățământul profesional dual, cu o durată de cel puțin 3 ani – parcurs care nu este condiționat de participarea la examenul de Evaluare Națională.

Cadrul legislativ general pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului secundar inferior, este asigurat de Legea educației (Legea nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare).

Cadrul organizatoric specific pentru întreaga activitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar este stabilit prin Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (Ordinul ministrului educaţiei nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018). Ordine specifice emise de Ministrul Educaţiei Naționale stabilesc curricula, programele şcolare şi manualele avizate, sistemul de evaluare şi examinare, structura anului şcolar, organizarea învăţământului de tip „a doua şansă” etc.

Tipuri de instituţii

Învăţământul gimnazial poate fi organizat în diverse tipuri de unităţi de învăţământ, însă cel mai frecvent este organizat împreună cu învăţământul primar (Clasa Pregatitoare și clasele I-IV), în şcoli generale cu clasele I-VIII.

În special în mediul urban există şcoli care oferă atât învăţământ primar, cât şi învăţământ secundar (clasele I-XII/XIII) sau numai învăţământ secundar (clasele V-XII/XIII).

In majoritatea judeţelor se organizează învăţământ de artă şi învăţământ sportiv pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv pot fi cu program suplimentar sau cu program integrat şi se aprobă de Ministerului Educaţiei Naționale, la propunerea inspectoratelor şcolare.

Accesibilitate geografică

În general distribuţia în teritoriu a şcolilor care oferă învăţământ gimnazial satisface cerinţele populaţiei.

În mediul urban, majoritatea cartierelor de locuinţe au cel puţin o şcoală de stat care organizeaza învăţământ gimnazial, în apropierea resedintei elevilor.

În mediul rural, în toate comunele şi, uneori, în  sate, există cel puţin o şcoală cu clasele V-VIII. 

Pentru elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ, Ministerul Educatiei Nationale asigură decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau cazare şi masă gratuite în internatele şcolare.  Suplimentar,  autorităţile administraţiei publice locale, în unele cazuri cu sprijinul unor persoane fizice sau juridice, ONG-uri, fundaţii de caritate etc., asigură în unele zone transportul şcolar.

În scopul îmbunătăţirii accesului la educaţie pentru toţi, Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare,  prevede următoarele:

• Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport.
• Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei Naționale, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km. Ei pot beneficia de decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.

Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.

Cerinţe privind admiterea şi alegerea şcolii

Cifrele de şcolarizare pentru toate nivelurile educaţionale din învăţământul de stat sunt stabilite anual prin Hotărâre de Guvern, pe baza propunerilor Ministerului Educaţiei Naționale.

Propunerea Ministerului este precedată de o succesiune de etape de fundamentare-proiectare-consultare implicând:

• autorităţile administraţiei publice locale
• inspectoratele şcolare judeţene
• Comitetele Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Învăţământul Profesional
• sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice
• alţi parteneri.

În învăţământul gimnazial (clasele V-VIII, învăţământ general) sunt admişi toţi elevii care au promovat învăţământul primar (Clasa Pregatitoare și clasele I-IV). 

În unele cazuri, unităţile de învăţământ includ în oferta lor educaţională clase de a V-a cu predare intensivă a unei limbi moderne. În astfel de situaţii, unităţile de învăţământ organizează testarea absolvenţilor claselor a IV-a – respectiv evaluarea competenţelor de comunicare în limba română şi în limba modernă respectivă. Această situaţie se produce, de asemenea, în cazul unor şcoli  pentru care cererea depăşeşte oferta educaţională efectivă, unde conducerea poate decide evaluarea competențelor la matematică sau la limba română/limba modernă pentru elevii care urmează să intre în clasa a V-a. 

Planul de şcolarizare aprobat, anual, pentru clasa a V-a asigură un număr de locuri cel puţin egal cu numărul absolvenţilor învăţământului primar în fiecare localitate sau în localităţi învecinate în mediul rural.

Unitățile de învățământ în cadrul cărora funcționează clase din învățământul obligatoriu școlarizează în învățământul primar și gimnazial, cu prioritate, în limita planului de școlarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripția școlară a unității de învățământ respective. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susținătorului legal.

Părintele, tutorele sau susținătorul legal are dreptul de a solicita școlarizarea copilului la o altă unitate de învățământ cu clase de învățământ primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat. Consiliul de administrație aprobă înscrierea, în limita planului de școlarizare, după asigurarea școlarizării elevilor din circumscripția școlară a unității de învățământ respective. 

La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și profesional se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne.

Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare.

Niveluri de vârstă şi gruparea elevilor

Pe parcursul învăţământului secundar, fiecare disciplină din planul-cadru de învăţământ este predată de un cadru didactic diferit.

De regulă acelaşi cadru didactic lucrează cu o clasă dată pe parcursul tuturor claselor în care se predă disciplina respectivă în cadrul unui nivel educaţional dat. 

Compoziţia claselor este stabilită de consiliul de administraţie al unităţi de învăţământ. În gimnaziu (clasele V-VIII), compoziţia claselor este determinată în principal de limbile moderne studiate.

Clasele sunt în general omogene în privinţa vârstei elevilor. Învăţământul gimnazial este organizat pentru elevi în vârstă de 10-14 ani  şi include clasele V-VIII.

Numărul de elevi pe clasă depinde de nivelul educaţional şi este stabilit de Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În gimnaziu (clasele V-VIII) – în medie 25 de elevi pe clasă, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30.

Ministerul Educaţiei Naționale poate aproba funcţionarea unor clase cu un număr de elevi situat sub numărul minim sau peste numărul maxim de elevi pe clasă prevăzut de lege – conform condiţiilor locale concrete. 

Elevii cu aptitudini şi performanţe excepţionale pot promova două clase într-un singur an şcolar, urmând o procedură aprobată prin Ordin de Ministru.

Organizarea timpului şcolar

Organizarea anului şcolar pentru învăţământul secundar este decisă anual prin Ordin al ministrului educaţiei.

Structura anului şcolar este bazată pe o serie de considerente:

• o distribuţie echilibrată a zilelor de şcoală şi a vacanţelor
• specificul climei în România
• respectul pentru credinţele religioase ale populaţiei.

Curriculumul Naţional este stabilit de Ministerul Educaţiei Naționale şi specifică:

• numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână.
• numărul minim şi maxim de ore pe săptămână pentru fiecare disciplină din trunchiul comun. 
• numărul minim şi maxim de ore pe săptămână dedicat activităţilor/disciplinelor opţionale.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are responsabilitatea de a stabili orarul zilnic şi săptămânal pentru fiecare clasă.

Anul şcolar în România cuprinde două semestre, doua vacanţe în timpul cursurilor şi o vacanţă de vară.

Calendarul exact al anului şcolar este stabilit anual prin Ordin al ministrului educaţiei.

Unităţile de învăţământ pot solicita inspectoratelor şcolare judeţene modificări ale calendarului anului şcolar din motive obiective:

• condiţii speciale de climă
• specificul zonei (lucrări agricole)
• calamităţi naturale
• unităţi de învăţământ cu majoritatea elevilor de altă credinţă decât cea ortodoxă etc.

Inspectoratele şcolare judeţene pot aproba astfel de solicitări în condiţiile în care pentru toţi elevii se respectă numărul total de săptămâni de şcoală şi numărul corespunzător de zile de şcoală stabilite prin Ordinul Ministrului Educaţiei, Naționale.

Orarul săptămânal și zilnic

Elevii merg la școală 5 zile pe săptămână. Orarul zilnic și săptămânal pentru învăţământul secundar sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în urma consultării cadrelor didactice şi părinţilor şi pe baza următoarelor criterii:

• numărul de ore pe săptămână stabilite de Planurile – cadru pentru fiecare disciplină şi clasă
• numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână stabilit de Planurile – cadru pentru fiecare clasă.

Învăţământul secundar inferior sau gimnazial se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţăLecţiile au o durată de 50 de minute şi sunt urmate de pauze de 10 minute. Majoritatea unităţilor de învăţământ organizează o pauză de 20 de minute după a treia lecţie.

În şcolile funcţionând în două schimburi datorită capacităţii de şcolarizare reduse, anumite clase îşi încep programul la ora 12, 13 sau 14. Datorită faptului că o anumită clasă studiază sau dimineaţa sau dupăamiaza, în mod obişnuit orarul unităţilor de învăţământ nu au prevăzut în mod explicit o pauză de prânz. Singura excepţie de la această situaţie o constituie cazurile în care unităţile de învăţământ organizează din proprie iniţiativă activităţi de tip Școală după școală, după orele de curs.

Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe Şcoala după şcoală. În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul Şcoala după şcoală, se oferă:

• activităţi educative
• recreative, de timp liber
• pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării
• precum şi activităţi de învăţare remedială.

Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu. Programele Şcoala după şcoală se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naționale. 

În timpul acestor activităţi elevii sunt supravegheaţi de cadre didactice, în mod obişnuit aceleaşi cadre didactice care lucrează cu elevii la clasă. Costurile necesare sunt în principal acoperite din contribuţiile părinţilor. Sprijinul financiar poate  fi asigurat şi din partea autorităţilor administraţiei publice locale, ONG-uri, persoane fizice sau juridice etc.