În învățământul preuniversitar strategiile de internaționalizare sunt abordate ca imperative educaționale cu impact asupra integrării sociale și pe piața muncii.

Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare stipulează principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România. Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:

• împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții;
• integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;
• ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;
• formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural;
• educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;
• cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural.

Ca atare, în sistemul de învățământ preuniversitar românesc dimensiunea globală și interculturalitatea sunt  abordate din perspectiva ideii de egalitate în diversitate. Educația multi- si inter – culturală este considerată o resursă fundamentală de dezvoltare a fiecărei personalități.

Maniera de abordare include politici educaționale, dar și organizarea proceselor educaționale prin activitățile intra-curriculare, extra-curriculare, extrașcolare, precum și formarea cadrelor didactice, cu accent pe componenta transformativă și de transferabilitate, pentru asigurarea aplicării principiului interculturalității.

Una din politicile Ministerului Educației Naționale menite pună în valoare talentele și capacitățile preșcolarilor și elevilor și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale, dar și să contribuie la  dezvoltarea internaționalizării și a interculturalității este introducerea  Programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Programul este implementat timp de o săptămână, în timpul anului școlar (perioadă în care nu se desfășoară cursuri conform orarului obișnuit). Programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” este elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ și implică toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice. Elaborarea programului de activități se realizează, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin consultarea copiiilor/elevilor, părinților a reprezentanților autorităților administrative publice locale/ai comunității reprezentați în Consiliul de administrație al școlii. Propunerile sunt dezbătute în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice. Proiectele și activitățile selectate trebuie să corespundă obiectivelor educaţionale specifice comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia. Astfel se stimulează participarea copiilor/elevilor la acțiuni variate, în contexte nonformale.

Dimensiunea globală și interculturală în dezvoltarea curriculară

Curriculum si programele școlare se centrează pe dezvoltarea de competențe, inclusiv competențe sociale și civice care se referă la competențe personale, interpersonale și interculturale.

Abordarea curriculară, în România, este una integrată, ținând cont de considerentele psihologice ale copiilor/elevilor și de cele pedagogice. Categoria fundamentală a Curriculumului Național o constituie aria curriculară (gruparea disciplinelor care au obictive comune de formare). Între ariile curriculare există un echilibru dinamic. Aria curriculară oferă o viziune multi sau/și interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Ariile curriculare, stabilite pe baza unor principii și criterii de tip epistemiologic și psihopedagogic, selectate în conformitate cu finalitățile învățământului,  se raportează la importanța domeniilor culturale și la conexiunile dintre acestea  care structurează personalitatea umană.

Ciclurile curriculare (periodizări ale școlarității care au, în comun, obiective specifice și oferă un set coerent de obiective de învățare)  sunt:

• ciclul curricular al achizițiilor fundamentale
• ciclul curricular de dezvoltare
• ciclul curriculra de observare și orientare
• ciclul curricular de specializare.

Pentru clasele ciclului de achiziții fundamentale, din anul școlar 2012-2013, planul cadru este construit pornind de la dezideratele profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a, structurat în șapte domenii de competență care sunt echivalente celor opt competențe din spațiul european:competențe de comunicare, competențe de bază specifice matematicii, științelor și tehnologiilor, competențe de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere, competențe sociale și civice, competențe antreprenoriale, competențe de relaționare și exprimare culturală, competențe metacognitive.

Structurile tematice ale mai multor discipline sunt planificate astfel încât să faciliteze/generezeze învățarea altor teme la alte discipline.

Astfel, dimensiunea globală și interculturală transcede obiectele de studiu, existând și obiecte de studiu direct dedicate tematicii, sau cu o încărcătură mai mare din perspectiva dimensiunii internaționalizării, cum ar fi limbile moderne, istoria, geografia, științele sociale, cultura civică.etc., fiind abordată intra-, inter- și trans-curricular, precum și extracurricular și extrașcolar.

• Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistemică. Domeniile experienţiale cu care se operează în cadrul curriculumului pentru învăţământul preşcolar sunt:  Domeniul estetic şi creative, Domeniul om şi societate, Domeniul limbă şi comunicare, Domeniul ştiinţe, Domeniul psiho-motric. .Dimensiunea europeană prin curriculum la nivelul învăţământului preşcolar  se realizează prin activităţi organizate în acest scop și care  pot fi incluse în studiul limbilor străine prin abordări inter-culturale, în activităţile alese concentrându-se asupra unor aspecte istorice şi geografice simple privind locul şi rolul României în comunitatea europeană etc. În ultimii ani, iniţiativele cadrelor didactice în acest domeniu au fost facilitate şi sprijinite prin programele de perfecţionare.
• Dimensiunea europeană prin curriculum la nivelul învăţământului primar este asigurată prin studiul limbilor moderne şi iniţiativele unităţii de învăţământ şi ale cadrelor didactice. Activităţile organizate în acest scop pot fi incluse în studiul limbilor străine prin abordări inter-culturale, în studiul istoriei şi geografiei României prin aspecte de bază privind locul şi rolul ţării în spaţiul european, în educaţia civică prin informaţii de bază privind cetăţenia în medii multiculturale etc. În ultimii ani, iniţiativele cadrelor didactice în acest domeniu au fost facilitate şi sprijinite prin programele de perfecţionare.
• Dimensiunea europeană prin curriculum la nivelul învăţământului secundar (clasele V-XII/XIII) se bazează pe următoarele: studiul limbilor străine; teme generale şi specifice integrate în curriculumul pentru anumite discipline din trunchiul comun; teme specifice integrate în disciplinele opţionale sau chiar discipline opţionale dedicate, făcând parte din curriculumul la decizia şcolii; activităţi extracurriculare şi extraşcolare.  Studiul limbilor străine include aspecte relevante privind cultura şi istoria ţărilor de origine. În acelaşi timp, competenţele de comunicare dobândite prin studiul limbilor străine reprezintă o achiziţie primară în stabilirea diverselor tipuri de relaţii cu şcoli din străinătate în cadrul diverselor programe europene şi internaţionale de cooperare. La nivelul învăţământului liceal, curriculum claselor bilingve include studiul geografiei (clasa a IX-a), istoriei (clasa a X-a) şi a unor elemente de cultură şi civilizaţie (clasele XI-XII) specifice spaţiului lingvistic respectiv. Dimensiunea europeană este inclusă în programele şcolare a următoarelor discipline - parte din trunchiul comun: istorie, geografie, cultură civică (nivel gimnazial) şi ştiinţe socio-umane (nivel liceal). Orele dedicate consilierii şi orientării (prezente în trunchiul comun de la clasa a V-a la a XII-a) sunt organizate pe teme stabilite de diriginte şi includ frecvent informaţii şi activităţi legate de probleme europene şi internaţionale.

Parteneriate și rețele

• parteneriate Erasmus +
• proiecte eTwinning
• rețele on line.