Conform Legii educației nr.1 / 2011, educația formală este asigurată de următoarele instituții sau organizații:

• centre de educație și formare din ministere sau autorități publice locale

• furnizori publici și privați de educație și formare certificați / acreditați în condițiile legii

• organizații guvernamentale sau neguvernamentale care oferă programe autorizate conform legii

• angajatorii care oferă angajaților propriile lor programe de instruire. (de exemplu, ucenicia la locul de munca, stagii de practică)

Casele corpului didactic sunt centre de resurse și asistență educațională și managerială pentru profesorii și cadrele didactice auxiliare și pot fi acreditate ca furnizori de învățare pe tot parcursul vieții.

Învățarea non-formală a adulților poate fi asigurată de următoarele organizații: la locul de muncă, instituții culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, centre culturale, asociații profesionale și culturale, sindicate, ONG-uri.

Centrele comunitare de învățare permanentă pot fi înființate ca instituții publice de subordonare locală sau ca activități pe lângă o instituție de subordonare locală finanțată integral din bugetul local, cu condiția încadrării în numărul maxim de posturi al unității administrativ teritoriale, aprobat prin buget.

Acestea pot fi finanțate din venituri proprii ale autorităților locale, granturi sau alte tipuri de finanțări interne și/sau externe, donații, sponsorizări, taxe de participare, care sunt aprobate ca taxe speciale. Desi pot fi frecventate atât de copii, cât și de adulți, înființarea lor are ca principală țintă încurajarea adulților cu vârste între 25 și 64 de ani să participe la activități de învățare pe tot parcursul vieții.