Cadrul legislativ general pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar, inclusiv a celui primar, este asigurat de Legii Educației Naționale (Legea 1/2011).

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), învăţământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV.

Cadrul organizatoric specific pentru întreaga activitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar este stabilit prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (Ordinul Ministrului Educaţiei Nationale si Cercetării Ştiinţifice nr. 5079/2016).

Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare.

Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de învățământ primar. Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluării periodice, conform legii.

Inspectoratele şcolare stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, după consultarea reprezentanţilor unităţilor şcolare şi a autorităţilor administraţiei publice locale, circumscripţiile şcolare ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează grupe şi/sau clase de nivel preşcolar, primar şi gimnazial, cu respectarea prevederilor legale.

Circumscripţia şcolară este formată din totalitatea străzilor aflate în apropierea unităţii deînvăţământ şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării preşcolarilor/elevilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.

Învăţământul primar de stat funcţionează în unităţi şcolare independente sau în şcoli cu clasele I-VIII.

În mediul urban, învăţământul primar poate fi de asemenea organizat în unităţi de învăţământ cu clasele I-XII/XIII (în mod obişnuit în unităţi de învăţământ de artă, sportive şi pedagogice).

În mediul rural sunt organizate şcoli de învăţământ primar independente în special în satele în care numărul de copii este prea mic pentru a organiza de asemenea şi învăţământ gimnazial.

Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar, în condițiile legii. În funcție de necesitățile locale se organizează, la cererea părinților sau tutorilor legali și în condițiile legii, grupe, clase sau unități de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale.

La toate formele de învățământ în limba română, în limbile minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională, se poate înscrie și pregăti orice cetățean român sau cetățean din țările Uniunii Europene și Confederația Elvețiană, indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.

Conform prevederilor Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), în clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar.

La solicitarea scrisă a părinților, a tutorilor sau a susținătorilor legali, pot fi înscriși în clasa pregătitoare și copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârșitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

Unităţile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează clase din învăţământul obligatoriu şcolarizează în învăţământul primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective. Inscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

Părintele, tutorele sau susţinătorul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea copilului la o altă unitate de învăţământ cu clase de învăţământ primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea şcolarizării elevilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ respective.

Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.

Modelul contractului educaţional este prezentat în anexa Regulamentului 5079/2016. Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea Consiliului de părinţi al unităţii de învăţământ.

Unitățile de învățământ, pe baza documentelor furnizate de autoritățile locale și serviciul de evidență a populației, au obligația de a face, anual, recensământul copiilor din circumscripția școlară, care au vârsta corespunzătoare pentru înscrierea în învățământul preșcolar și primar.

În fiecare judeţ sunt organizate un număr de unităţi de învăţământ care furnizează învăţământ primar cu program suplimentar sau integrat sportiv sau de artă. Aceste unităţi de învăţământ funcţionează pe baza unui curriculum specific care asigură atât atingerea finalităţilor şi obiectivelor învăţământului primar, cât şi program intensiv de tip sportiv sau de artă. Admiterea elevilor în aceste unităţi de învăţământ este condiţionată de trecerea unor teste de aptitudini conform specificului programului oferit. Numărul de ore pe săptămână pentru aceste tipuri de programe este mai mare decât numărul de ore pe săptămână pentru programul normal.

Învăţământul special şi special integrat pentru preşcolarii/elevii cu deficienţe uşoare şi moderate sau grave/profunde/severe/asociate se organizează individual, pe grupe sau clase cu efective stabilite prin lege, în funcţie de tipul şi de gradul deficienţei.

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), învăţământul primar cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV și este organizat pentru elevi în vârstă de 6-11 ani.

O clasă la orice nivel în învăţământul primar, lucrează cu un singur cadru didactic, profesor pentru învățământ primar şi cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25. 

Ministerul Educaţiei Naționale poate aproba organizarea şi funcţionarea unor clase cu un număr de elevi sub numărul minim sau peste numărul maxim de elevi pe clasă stabilit de lege - conform condiţiilor locale specifice (localităţi izolate, clase cu predare în limba minorităţilor naţionale etc.). În general clasele sunt omogene în privinţa vârstei elevilor.

Ministerul Educaţiei Naționale poate aproba organizarea de programe educaționale de tip „A doua șansă”, în vederea promovării învățământului primar pentru persoanele care depășesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei și care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învățământ până la vârsta de 14 ani.

Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august din anul calendaristic următor.

Structura anului şcolar, respectiv perioadele de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice. Pentru învăţământul primar, ca şi în cazul învăţământului preşcolar, anul şcolar în România cuprinde 2 semestre, 3 vacanţe în timpul cursurilor şi 1 vacanţă de vară. 

Conform prevederilor legale, unităţile de învăţământ pot solicita inspectoratelor şcolare judeţene modificări ale calendarului anului şcolar din motive obiective: condiţii speciale de climă, specificul zonei (lucrări agricole), calamităţi naturale, unităţi de învăţământ cu majoritatea elevilor de altă credinţă decât cea ortodoxă etc. Inspectoratele şcolare judeţene pot aproba astfel de solicitări în condiţiile în care pentru toţi elevii se respectă numărul total de săptămâni de şcoală şi numărul corespunzător de zile de şcoală stabilite prin Ordinul Ministerul Educaţiei Naționale.

În perioada vacanţelor şcolare, unităţile de învăţământ cu nivel preşcolar pot organiza, separat sau în colaborare, activităţi educative cu copiii, în baza hotărârii consiliului de administraţie al fiecăreia, care aprobă şi costurile de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile pentru tot personalul unităţii. În vederea participării la activităţile educative, părinţii şi unitatea de învăţământ încheie act adiţional la contractul educaţional.

Orarul săptămânal (sistem cu 5 zile de şcoală pe săptămână) şi orarul zilnic pentru învăţământul primar sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în urma consultării cadrelor didactice şi părinţilor şi pe baza următoarelor criterii:

• Numărul de ore pe săptămână stabilite de Curriculumul Naţional pentru fiecare disciplină şi clasă;
• Numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână stabilit de Curriculumul Naţional pentru fiecare clasă.

Învăţământul primar funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unităţile de învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este stabilit de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.

Cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8,00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14,00.

În învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30 - 35 de minute, restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative.

În situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele cinci minute se organizează activităţi de tip recreativ.

Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe„Școala după școală”. În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul „Școala după școală”, se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu. Programele „Școala după școală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. Statul poate finanța programul „Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.