Sistemul național de învățământ
Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi private de diverse tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.
Sistemul naţional de învăţământ este structurat în niveluri educaţionale, astfel încât să fie asigurată coerenţa instrucţiei şi educaţiei conform particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi studenţilor.
Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:
Educația timpurie (0—6 ani)
Educația timpurie (0—6 ani), formată din:
nivelul antepreșcolar (0—3 ani)
învățământul preșcolar (3—6 ani), care cuprinde:
grupa mică
grupa mijlocie
grupa mare.
Învățământul primar (ISCED 1)
Învățământul primar (ISCED 1) cuprinde:
clasa pregătitoare
clasele I—IV.
Trecerea de la învăţământul primar la cel secundar inferior (gimnaziu) este condiţionată numai de promovarea învăţământului primar.
Învățământul secundar inferior (ISCED 2) sau gimnazial
Învățământul secundar inferior (ISCED 2) sau gimnazial cuprinde clasele V—VIII. Accesul la nivelul superior se realizează prin examen de evaluare națională și de repartizare în unități de învățământ secundar superior.
Învățământul secundar superior (ISCED 3)
Învățământul secundar superior (ISCED 3) poate fi:
învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX—XII/XIII, cu următoarele filiere:
teoretică
vocațională
tehnologică, sau
învăţământ profesional cu durata de 3 ani. Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.
Învățământul profesional și tehnic este format din:
învățământ profesional
învățământ tehnic
învățământ postliceal.
Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4)
Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4) cuprinde învățământul postliceal.
Învățământul superior (ISCED 5-8)
Învățământul superior (ISCED 5-8), este organizat în universități, academii de studii, institute, școli de studii superioare, denumite instituții de învățământ superior sau universități, autorizate provizorii sau acreditate.
Pot să se înscrie în învățământul superior absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat.
Condițiile de admitere sunt diferite de la o instituție la alta.
Structura învățământului superior reflectă principiile procesului Bologna:
studii de licență
studii de masterat
studii de doctorat.
Educația adulților
Educația adulților cuprinde programe de formare la toate nivelurile de calificare, organizate în sectorul public sau privat.
***
Învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postsecundar non-terţiar formează învăţământul preuniversitar. Învăţământul preuniversitar este subordonat Ministerului Educaţiei Naționale prin inspectoratele şcolare judeţene.
Învăţământul primar şi secundar inferior (învătamânt obligatoriu de 11 clase) este obligatoriu.
***
Finalizarea învăţământului liceal este atestată printr-un certificat de absolvire care conferă:
dreptul de a urma învăţământul postsecundar non-terţiar
dreptul de a participa la examenul de bacalaureat
dreptul de a participa la examenul de atestare a competenţelor profesionale.
Absolvenţii primesc de asemenea portofoliul personal pentru educaţie permanentă actualizat şi, la cerere, foaia matricolă.
Absolvenţii de liceu care promovează examenul de bacalaureat primesc diploma de bacalaureat care le conferă dreptul de a urma învăţământul superior, în condiţiile stabilite de lege. Examenul de bacalaureat este un examen naţional.
Învăţământul postsecundar non-terţiar este organizat prin şcolile postliceale şi şcolile de maiştri şi poate fi urmat numai de absolvenţii de liceu - cu sau fără diplomă de bacalaureat.
În învăţământul preuniversitar elevii se pot transfera între instituţii de învăţământ, filiere, profiluri şi specializări, pe baza regulilor specifice stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar.
Învăţământul superior este coordonat de Ministerului Educaţiei Naționale, cu respectarea principiilor autonomiei universitare.
Învăţământul superior se organizează prin:
universităţi
instituţii
academii de studii
şcoli de studii postuniversitare.
Instituţiile de învăţământ superior includ în mod obişnuit câteva:
facultăţi
colegii universitare
departamente
catedre
unităţi de cercetare şi micro-producţie.
Misiunea învăţământului superior este:
de educaţie şi cercetare, sau
numai de educaţie.
Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior se poate face numai prin legi dedicate, conform procedurilor de acreditare a învăţământului superior şi recunoaşterea diplomelor.
Instituţiile de învăţământ superior stabilesc metodologia de admitere, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale.
Numai absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat pot fi admişi în învăţământul superior.
Specializările şi nomenclatorul specializărilor sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale în colaborare cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi în urma consultării Consiliului Naţional pentru Evaluare şi Acreditare Academică, a instituţiilor de învăţământ, precum şi a altor actori interesaţi.
La nivelul învăţământului superior caracterul deschis este asigurat prin Carta Universitară.
Şcolarizarea la domiciliu
În conformitate cu prevederile Legii educației naționale (Legea 1/2011):
Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care aceştia sunt internaţi.
Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei.