Evaluarea elevilor
Evaluarea elevilor trebuie realizată pe parcursul întregului semestru de către cadrele didactice care lucrează cu clasa respectivă, în mod regulat şi pentru toate disciplinele/ modulele. În cazul disciplinelor fiecare semestru include perioade dedicate consolidării şi evaluării competenţelor achiziţionate de elevi (evaluare formativă şi sumativă) – decise de cadrul didactic care lucrează cu clasa respectivă. În cazul modulelor evaluarea sumativa este prevăzută la finalizarea fiecărui modul. Perioada de consolidare şi evaluare sumativă este stabilită în mod obişnuit către sfârşitul semestrului/ sau la finalizarea modulului şi cadrele didactice urmăresc:
Îmbunătăţirea rezultatelor procesului de predare-învăţare.
Sistematizarea cunoştinţelor dobândite de elevi.
Stimularea performanţelor elevilor cu rezultate slabe.
Metodele şi instrumentele de evaluare sunt stabilite de cadrul didactic în funcţie de particularităţile psihologice ale elevilor, luând de asemenea în considerare specificitatea disciplinei/ modulului. Evaluarea poate fi orală, în scris, bazată pe activităţi practice, pe referate şi proiecte, interviuri, portofolii, precum şi alte instrumente elaborate de catedrele unităţii de învăţământ (eventual în colaborare cu agenții econoimici parteneri) şi aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educaţiei și Cercetării şi de inspectoratele şcolare.
În învăţământul postsecundar non-terţiar, evaluarea performanţelor elevilor pentru fiecare disciplină/ modul se materializează prin note de la 1 la 10, corespunzând în mare următoarelor niveluri de realizare: de la 1 la 4 – insuficient, de la 5 la 7 – suficient, de la 7 la 9 – bine, iar de la 9 la 10 – foarte bine. Evaluarea elevilor se realizează conform standardelor de pregătire profesională și curriculumului aprobate de Ministerul Educaţiei și Cercetării.
Nota atribuită de cadrele didactice în urma fiecărei evaluări trebuie comunicată şi explicată elevilor. Cadrele didactice au de asemenea obligaţia de a înregistra nota în catalogul clasei şi în carnetele elevilor, în rubrica corespunzătoare disciplinei/modulului şi menţionând data evaluării. Mediile finale pentru fiecare disciplină/modul sunt trecute la sfârşitul fiecărui semestru (respectiv la finalizarea modulului) şi la sfârşitul anului şcolar în cataloagele claselor şi în carnetele elevilor. Media finală pentru fiecare disciplină/modul este de asemenea trecută în registrul matricol al unităţii de învăţământ. Datele şcolare oficiale ale elevilor pentru întreaga perioadă de şcolarizare sunt cele trecute în cataloage şi în registrul matricol – documente şcolare cu regim de arhivare permanent la nivelul unităţii de învăţământ, iar ulterior la Arhivele Statului.
Numărul notelor care trebuie acordate semestrial fiecărui elev pentru fiecare disciplină trebuie să fie cel puţin egal cu numărul de ore pe săptămână prevăzut de planul de învăţământ. Pentru disciplinele/modulele cu o singură oră pe săptămână, cadrele didactice trebuie să acorde minim două note pe semestru/ pe durata modulului pentru fiecare elev. La sfârşitul fiecărui semestru/ sau la finalizarea unui modul şi la sfârşitul anului şcolar cadrele didactice au obligaţia de a încheia situaţia şcolară a fiecărui elev pentru fiecare disciplină/modul. Încheierea situaţiei şcolare constă în calcularea şi înregistrarea în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ a mediei finale pentru fiecare disciplină/modul (prin rotunjire pentru mediile semestriale). Media semestrială se consideră „legal constituită” dacă este calculată pe baza numărului minim de note prevăzut de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Instituţiilor de Învăţământ Preuniversitar.
Dirigintele fiecărei clase trebuie să calculeze la sfârşitul anului şcolar media generală a elevilor care au promovat toate disciplinele/modulele ca medie aritmetică fără rotunjire a tuturor mediilor finale obţinute la toate disciplinele/modulele. Media generală anuală este înregistrată în catalogul clasei, registrul matricol al unităţii de învăţământ şi în carnetele elevilor. În urma consultării celorlalte cadre didactice, dirigintele trebuie să atribuie pentru fiecare elev nota la purtare pe fiecare semestru. Notele la purtare sub 7 trebuie decise de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
Promovarea elevilor
În învăţământul postsecundar non-terţiar, elevii pot promova de la o clasă la următoarea dacă au obţinut pentru fiecare disciplină/modul studiată/studiat în anul şcolar considerat cel puţin media finală 5 si cel putin nota 6 la purtare . Sunt declaraţi amânaţi semestrial sau anual elevii pentru care situaţia şcolară nu poate fi încheiată la una sau mai multe discipline/module datorită oricăruia dintre următoarele motive:
Au absentat motivat sau nemotivat la cel puţin 50% din numărul de ore prevăzut într-un semestru la disciplinele/modulele respective, motiv pentru care nu au putut fi evaluaţi şi nu li s-a încheiat situaţia şcolară.
Au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul unităţii de învăţământ pe perioada participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi sportive, interne şi internaţionale.
Au urmat studiile, pentru o perioadă determinată de timp, în alte ţări.
Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi vor încheia situaţia şcolară în primele patru săptămâni de la începerea semestrului al doilea. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor amânaţi pe semestrul al doilea sau amânaţi anual se face într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea sesiunii de corigenţe; elevii amânaţi care nu promovează se pot prezenta la sesiunea de corigenţe. Încheierea situaţiei şcolare a elevilor declaraţi amânaţi se realizează conform regulilor stabilite pentru examenele de corigenţă.
Elevii care nu obţin cel puţin media anuală 5 la o anumită disciplină/modul sunt declaraţi corigenţi la disciplina/modulul respectivă/ respectiv. Elevii care nu sunt corigenţi la mai mult de două discipline/module au posibilitatea promovării acestora prin examenul de corigenţă organizat la sfârşitul vacanţei de vară, într-o perioadă stabilită de Ministerul Educaţiei și Cercetării. Pentru examenul de corigenţă, elevii trebuie obligatoriu să pregătească întreaga materie prevăzută de programa şcolară pentru disciplina/modulul şi clasa respectivă. Examenul de corigenţă se susţine în faţa unei comisii desemnate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, constituită dintr-un preşedinte şi doi membri, din care unul este cadrul didactic care lucrează cu elevul respectiv. În funcţie de decizia directorului unităţii de învăţământ, examenul de corigenţă este compus din două dintre următoarele trei probe posibile: probă orală, probă scrisă, probă practică. În majoritatea cazurilor, combinaţia utilizată este probă orală – probă scrisă, cu excepţia acelor discipline/module care sunt predominant bazate pe activităţi practice. Proba scrisă are o durată de 90 de minute, iar elevii pot opta pentru un subiect din două la alegere. Pentru proba orală elevii extrag la întâmplare un bilet de examinare dintre cele pregătite de comisie. Elevii au voie să schimbe biletul de examinare de două ori, cu o diminuare corespunzătoare a notei acordate. În timpul probei orale, elevii prezintă răspunsurile la întrebările de pe biletul de examinare; cadrele didactice pot formula întrebări legate de subiect.
Fiecare cadru didactic membru al comisiei de examinare acordă independent o notă pentru fiecare probă şi calculează media finală rotunjită.
Nota finală la examenul de corigenţă este media aritmetică rotunjită a notelor finale acordate de cadrele didactice – în condiţiile în care diferenţa dintre cele două note este mai mică de 1 punct; în cazul unor astfel de diferenţe medierea între cadrele didactice este asigurată de preşedintele comisiei. Nota finală a examenului de corigenţă constituie nota finală anuală pentru disciplina/modulul respectivă/respectiv şi este înregistrată în documentele şcolare ale unităţii de învăţământ – catalogul clasei şi registrul matricol. Elevii care nu promovează examenul de corigenţă la o singură disciplină / modul (media finală mai mică decât 5) pot fi re-examinaţi înainte de începerea anului şcolar.
Conform legislaţiei în vigoare, sunt declaraţi repetenţi elevii care se află la sfarsitul anului şcolar în una dintre următoarele situaţii: Elevii care au obţinut media finală mai mică decât 5 la mai mult de două discipline; Elevii care au obţinut la purtare media anuală mai mică decât 6 (mai mică decât 7 pentru liceele pedagogice şi teologice); Elevii corigenţi care nu promovează examenul de corigenţă; Elevii amânaţi care nu promoveaza in sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare, si nici in cea de corigenta la cel puţin o disciplină/ modul; Elevii exmatriculaţi, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare „Repetent prin exmatriculare cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în alta”. Elevii repetenţi se pot înmatricula în clasa corespunzătoare în anul şcolar următor în aceeaşi şcoală sau în alta, în limita numărului de elevi pe clasă stabilit prin Legea educației naționale.
Situaţia şcolară a elevilor la sfârşitul semestrelor/ la finalizarea modulelor şi anului şcolar este validată de consiliul profesoral. Secretarul consiliului profesoral menţionează în procesul verbal situaţia şcolară a elevilor pe clase, nominalizând elevii promovaţi, corigenţi, repetenţi şi amânaţi. Cu toate că nu este stabilit în mod explicit de legislaţie, majoritatea unităţilor de învăţământ organizează în timpul vacanţei de vară perioade intensive de educaţie remedială în scopul sprijinirii pregătirii elevilor care au rămas corigenţi la una sau două discipline/ module.
La sfârşitul primului semestru şi la sfârşitul anului şcolar, fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a raporta situaţia statistică a elevilor – atât la inspectoratul şcolar judeţean, cât şi la filiala locală a Institutului Naţional de Statistică. Directorul unităţii de învăţământ trebuie să menţioneze în raportul său semestrial şi anual de activitate situaţia şcolară a elevilor. Situaţiile statistice sunt centralizate de Institutul Naţional de Statistică şi de Ministerul Educaţiei și Cercetării şi devin parte din Anuarul Statistic şi din raportul anual de evaluare al Ministerul Educaţiei și Cercetării.
Certificare
Examenul de certificare a calificării profesionale pentru absolvenții învățământului postliceal constă într-o probă practică, o probă scrisă şi realizarea şi susţinerea unui proiect.
Temele pentru proba practică pentru fiecare calificare profesională, precum şi criteriile de evaluare se stabilesc de către comisia metodică de specialitate din unitatea/instituţia de învăţământ desemnată centru de examen, cu consultarea întreprinderilor/instituţiilor colaboratoare în pregătirea practică a elevilor.
Subiectele pentru proba scrisă se elaborează având în vedere standardul de pregătire profesională al fiecărei calificări profesionale, unităţile de rezultate ale învățării/ competenţe specifice calificării profesionale.
Realizarea proiectului trebuie să ofere posibilitatea candidaţilor să îşi prezinte performanţele în utilizarea competenţelor dobândite pentru rezolvarea unor probleme practice privind organizarea şi desfăşurarea proceselor tehnologice, acţiunilor şi activităţilor din domeniul calificării profesionale, rezolvarea teoretică a unor probleme practice, rezolvarea unor studii de caz etc.
Evaluarea probei practice și a susţinerii proiectului în cadrul examenului de certificare a calificării profesionale este asigurată de un cadru didactic de specialitate care a îndrumat pregătirea practică sau a îndrumat realizarea proiectului pentru examenul de certificare şi un evaluator extern, care poate fi un reprezentant al unui operator economic/instituţie publică cu care unitatea de învăţământ are încheiate parteneriate privind pregătirea practică sau un cadru didactic de specialitate din altă unitate de învăţământ.
Pentru proba scrisă evaluarea este realizată de cadre didactice, profesori de specialitate, provenind din alte unităţi de învăţământ decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrului de examen, cu excepţia situaţiei în care este organizat un centru unic la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti pentru calificarea profesională respectivă.
Certificatul este emis de unitatea de învăţământ şi conferă absolvenţilor dreptul de a practica pe piaţa muncii meseria înscrisă.
Metodologia de certificare a absolvenților învățământului postliceal este reglementată prin prevederile Ordinului MEN.nr. 5005 din 2.12.2014 privind aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenților învățământului postliceal.
Suplimentul EUROPASS la certificatul de calificare este reglementat de Ordinul MENCȘ nr. 3742 din 06.05.2016 privind aprobarea modelului Suplimentului descriptiv la certificatul de calificare/certificatul de calificare profesională, EUROPASS.
Pentru absolvenţii care nu promovează examenul, unitatea de învăţământ poate elibera la cerere o adeverinţă specificând nivelul educaţional promovat şi calificarea, menţionând în clar fără examen de certificare.
Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea.
Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.