Curriculumul corespunzator calificarilor din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) se elaboreaza pe baza Standardelor de pregatire profesionala (SPP).. SPP reprezintă documentul în care sunt descrise rezultatele învățării pe care un participant la un program de formare profesională, derulat în cadrul învățământului profesional și tehnic, trebuie să le demonstreze la finalul acestuia; de asemenea SPP  este documentul care stă la baza evaluării cu scop de certificare. 

Structura standardului de pregătire profesională în vigoare este aprobată cu Ordinul MECS nr. 5293/2015 privind aprobarea Structurii standardului de pregătire profesională din învățământul profesional și tehnic.

Specific Standardelor de pregatire profesionala elaborate incepand cu anul 2016 este includerea unui standard de evaluare corespunzator fiecarei unitati de rezultate ale invatarii, in care sunt precizate conditiile in care se probeaza dobandirea unitatii de rezultate ale învățării respective. Aceste conditii sunt descrise prin criterii si indicatori de realizare. Standardul de pregătire profesională constituie documentul reglator cu cel mai important rol în proiectarea curriculumului pentru învățământul profesional și tehnic, fiind elaborat pe baza standardelor ocupaționale în vigoare. sau, in lipsa acestora, a competenţelor aferente ocupaţiei/ ocupaţiilor vizate prin calificarea respectivă, care se stabilesc prin consultarea comitetelor sectoriale sau a operatorilor economici, a altor factori interesați. 

Pentru întreg învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), procesul de proiectare a curriculumului, la nivel naţional, include următoarele etape:  

• elaborarea Standardelor de pregătire profesională  (SPP) de către iniţiatori, sub coordonarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), pe baza nevoilor de calificare profesională identificate

• validarea Standardelor de pregătire profesională de către comitetele sectoriale

• elaborarea planului-cadrude învăţământ, pe baza SPP şi a curriculumului naţional,, de către CNDIPT în colaborare cu MEN

• elaborarea curriculumului pentru aria curriculară Tehnologii, sub coordonarea CNDIPT, pe baza Standardelor de pregătire profesională validate

• avizarea curriculumului de către comisiile naţionale de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naționale

• aprobarea curriculumului de către Ministerul Educaţiei Naționale.

Ciclul superior al liceului tehnologic este organizat în 3 profiluri care reunesc, la rândul lor, domenii de pregătire profesională, astfel:

• profilul tehnic, care include domeniile:

  • Mecanică

  • Chimie industriala

  • Construcţii, instalații şi lucrări publice

  • Electronică şi automatizări

  • Electric

  • Electromecanică

  • Industrie, textilă si pielărie

  • Materiale de construcții

  • Producție media

  • Fabricarea produselor din lemn

  • Tehnici poligrafice.

• profilul servicii, care include domeniile:

  • Turism şi alimentaţie

  • Comerţ

  • Economic

  • Estetica şi igiena corpului omenesc.

• profilul resurse naturale şi protecţia mediului, care include domeniile:

  • Agricultură

  • Industrie alimentară

  • Protecţia mediului

  • Silvicultură. 

Curriculum, discipline de studiu, număr de ore

Curriculumul național este structurat în 7 arii curriculare:

• Limbă si comunicare

• Matematică si științele naturii

• Om si societate

• Arte

• Educație fizică și sport

• Consiliere și orientare

• Tehnologii.

Curriculumul cuprinde următoarele componente curriculare:

• Trunchiul común (TC) care cuprinde disciplínele de învăţământ/ modúlele, cu alocările orare corespunzătoare, comune in cadrul unui profil/ domeniu de pregătire profesională si  care este parte a curriculumului național;

• Curriculum diferențiat (CD) care include modúlele specifice calificării profesionale respective si este parte a curriculumului național;

• Curriculum în dezvoltare locală (CDL), care constituie oferta specifică fiecărei unități de învățământ, menită să adapteze pregătirea profesională a elevilor la cerințele pieței muncii locale. CDL este propus și elaborat de către fiecare unitate de învățământ, în urma consultării întreprinderilor sale partenere., Procesul de proiectare a curriculumului în dezvoltare locală include următoarele etape: (i) identificarea nevoilor de formare profesională la nivel local; (ii) elaborarea Curriculumului în dezvoltare locală ,în conformitate cu nevoile de formare identificate la nivel local; (iii) avizarea CDL de către Consiliul de Administraţie al şcolii și de către Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; (iv) aprobarea CDL de către inspectoratul şcolar.

În ÎPT, curriculumul din aria curriculară Tehnologii este modularizat și este proiectat pe baza Standardului de pregătire profesională. Modularizarea curriculumului constă în proiectarea parcursului de educație și formare profesională pe baza unităților de competențe din Standardele de pregatire profesională. De regulă, fiecarei unități de competențe tehnice generale si specializate din SPP îi corespunde un modul de curriculum.

Categoriile de unităţi de rezultate ale învăţării din standardul de pregătire profesională sunt:

• unităţi de rezultate ale învăţării tehnice generale

• unităţi de rezultate ale învăţării tehnice specializate.

Unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale sunt comune tuturor calificărilor dintr-un domeniu de pregătire profesională, la un anumit nivel de calificare. 

Unitățile de rezultate ale învățării tehnice specializate sunt specifice fiecărei calificări.

Cele 8 domenii de competențe cheie, definite in concordanta cu Cadrul European de Referinta al Competentelor Cheie pentru Invatarea pe tot parcursul vietii, sunt formulate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini specifice, sunt integrate în unitățile de competențe tehnice generale și specializate si sunt formate/ aprofundate în contexte de formare profesională. 

In contextul ECVET  (Sistemul European de Credite Transferabile pentru educatie si formare profesionala descris in Recomandarea Parlamentului European si al Consiliului privind stabilirea unui sistem european de credite pentru educatie si formare profesionala, din 18 iunie 2009), creditele transferabile si de acumulare sunt reprezentate de unitatile de rezultate ale invatarii dobandite, evaluate, certificate, recunoscute/ validate.

Ciclul superior al liceului tehnologic este construit unitar, având un număr de 30 de puncte de credit şi un număr total de 2159/ 2190 ore (în funcţie de calificare), din care 1152/ 1186 (aprox. 54%) sunt alocate pentru cultura generală iar 1007/ 1004  (aprox. 46%) ore pregătirii de specialitate. In cadrul pregătirii de specialitate, 38 % sunt alocate pregătirii teoretice si 62% sunt alocate pregătirii practice prin laborator tehnologic si instruire practică.

Metode şi materiale didactice

Metodele didactice aplicate în învăţământul profesional şi tehnic sunt alese astfel încât să conducă la atingerea finalităţilor propuse pentru nivelul educaţional, la realizarea obiectivelor propuse pentru fiecare modul  şi, în special, să corespundă particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor. Cadrul didactic este în întregime responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele didactice existente în şcoală şi urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul Naţional şi materialele publicate pentru cadre didactice. In cazul pregatirii practice la locul de munca, cadrul didactic colaboreaza cu responsabilul/ tutorele de la locul de munca pentru aplicarea celor mai adecvate metode de invatare. 

Pe parcursul învăţământului profesional şi tehnic, fiecare modul din planul de învăţământ al Ariei curriculare Tehnologii (modul de specialitate)  este predat de unul sau mai multe cadre didactice (in general in cazurile in care modulul de specialitate are alocate atât ore de teorie, cat si ore de  laborator tehnologic si ore de instruire practica). In cazul in care pregatirea practica se desfasoara la operatorul economic tutorele este responsabil de modul in care se desfasoara activitatea de instruire, in urma colaborarii cu cadrele didactice din scoala.  În timpul lecţiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului didactic. În consecinţă, cadrele didactice aleg independent organizarea activităţilor cu toţi elevii (activitate frontală), pe grupe sau individual (activitate diferenţiată) – în funcţie de obiectivele specifice propuse pentru lecţie şi de nivelul elevilor.

Activităţi de predare-învăţare organizate pe grupe separate cu minimum 10 elevi se pot organiza pentru activităţi de laborator si de instruire practică in unitatea de invatamant sau la operatorii economici şi/sau activităţi extracurriculare. În ceea ce priveşte metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele menţiuni cu caracter general:

• Metodele bazate pe comunicare orală utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicaţia etc.) şi metode bazate pe conversaţie (conversaţia, conversaţia euristică, problematizarea etc.).

• Cadrele didactice utilizează de asemenea şi  metode de învăţare şi explorare prin descoperire: explorarea directă a obiectelor şi fenomenelor (observaţii sistematice şi independente, experimente, activităţi practice etc.) şi explorarea indirectă (rezolvare de probleme, demonstraţia prin imagini, filme etc.).

• Sistemul promovează utilizarea metodelor interactive centrate pe elev bazate pe acţiunea voluntară a copiilor (exerciţii, activităţi practice etc.) şi acţiunea stimulată (jocuri didactice, învăţare prin dramatizare etc.).

• Pregătirea practică este o activitate obligatorie în cadrul învăţământului profesional şi tehnic şi este asigurată de profesori-ingineri şi/sau de maiştri în laboratoare şi ateliere, precum si de tutori, personal desemnat de către angajatori pentru pregătirea practică a elevilor în întreprindere.

La sfârşitul fiecărei lecţii, cadrele didactice stabilesc în mod obişnuit tema de casă pentru ora următoare. Tema de casă solicită rezolvarea unor exerciţii, realizarea unor eseuri sau activităţi etc. alese fie din manualele şcolare, fie din alte publicaţii (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exerciţii şi probleme etc.). În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitaţi să efectueze ca temă de casă anumite activităţi practice – cum ar fi măsurători, observaţii, mici proiecte practice etc.

La începutul fiecărei lecţii, cadrele didactice verifică în mod obişnuit modul în care s-a efectuat tema de casă şi, după caz, ajută elevii să o finalizeze oferind explicaţii suplimentare. Ca regulă generală, Ministerul Educaţiei Naționale recomandă ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casă să se ţină cont de nevoia tinerilor de a socializa şi de a practica activităţi sportive şi recreative.

Legea educaţiei precizează că pot fi utilizate la clasă numai manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale. Pentru o parte din modulele de specialitate predate în învăţământul profesional şi tehnic există unul sau mai multe manuale alternative aprobate de Ministerul Educaţiei Naționale pentru fiecare an de studiu. În funcţie de nivelul elevilor, fiecare cadru didactic stabileşte şi recomandă la începutul anului şcolar manualul pentru fiecare modul de specialitate.

Materialele didactice utilizate în învăţământul profesional şi tehnic depind de nivelul educaţional şi de modulul de specialitateă. Materiale tipărite pot fi achiziţionate de biblioteca unităţii de învăţământ sau pot fi recomandate de cadrul didactic şi achiziţionate de elevi. Un număr important de publicaţii au fost puse la dispoziţie pentru a sprijini activitatea didactică: publicaţii pentru formarea generală sau specifică a cadrelor didactice, materiale metodologice, manuale pentru cadrele didactice, materiale auxiliare etc.

Începând cu anul şcolar 2006 - 2007 curriculumul de specialitate pentru calificările aparţinând profilului Servicii conţine module alocate pentru formarea competenţelor antreprenoriale, prin metoda „Firma de Exerciţiu” (FE). Această metodă de învăţare simulează activităţile economice dintr-un mediu real şi permite, pe lângă dobândirea competenţelor tehnice specializate şi dezvoltarea competenţelor antreprenoriale. În anul şcolar 2016-2017 au fost autorizate 1180 de firme de exerciţiu (învăţământul preuniversitar), care au desfășurat activitatea curentă prevăzută în curriculum.