Acest capitol oferă o prezentare tematică și cronologică a reformelor la nivel național și a evoluțiilor politice în domeniul educației, începând cu anul 2019.
Vă rugăm să consultați Introducere pentru o imagine de ansamblu a strategiei naționale de educație, a obiectivelor cheie și a procesului de reformă a educației. Pentru mai multe informații cu privire la reformele în curs și evoluțiile politicilor în domeniul educației vă rugăm să consultați următoarele articole referitoare la reformele în domeniul educației timpurii, educației școlare, educației și formării profesionale, educației adulților, învățământului superior cât și al abilităților transversale și al angajabilității. Articolul final oferă o perspectivă europeană cu privire la reformele și evoluțiile în domeniu.
Programul de Guvernare 2020-2024 și proiectul administratiei prezidentiale „Romania educata” asumat de catre Guvernul Romaniei la data de 14.07.2021, fundamentează principalele orientări strategice ale Ministerul Educației.
Ansamblul strategiilor naționale din domeniul educației și obiectivele cheie
Cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile
În perioada 2014-2020, Ministerul Educației a avut în responsabilitate îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante tematice 10.1, 10.2, 10.3, 10.4 referitoare la existența cadrului strategic de politică pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii, învățământ superior, învățarea pe tot parcursul vieții, precum și pentru creșterea calității și eficienței sistemelor de educație și formare profesională.
Pentru perioada 2021-2027, Ministerul Educației este responsabil pentru îndeplinirea condiţiei privind existența unui Cadru de politică strategic pentru sistemul de educație și formare, la toate nivelurile, aferent Obiectivului de politică 4: „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”. Această condiţie prealabilă acoperă atât investiţiile FSE, cât și FEDR care contribuie la îmbunătățirea calității, eficacității și relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, asigurarea de oportunități flexibile de perfecționare și recalificare pentru toți și îmbunătățirea accesului la servicii de calitate și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii.
Cadrul strategic national pentru politici educationale 2021-2027 este reprezentat de proiectul Administratiei Prezidentiale, Romania Educata.
Obiectivul general al proiectului
Optimizarea și creșterea calității serviciilor oferite de administrația publică din domeniul educației, prin crearea unui cadru normativ predictibil și stabil și prin dezvoltarea unei politici publice bazată pe orientările strategice în învățământul preuniversitar și universitar la orizontul 2030.
România educată
Situația curentă
În implementare
Durata
2021-2030
Instituție responsabilă
Memorandum privind implementarea Proiectul România Educată a fost adoptat de catre Guvernul Romaniei la data de 14-07-2021.
Conţinut acţiune
Cel mai amplu și comprehensiv proiect de reformă a educației din România, Proiectul România Educată, inițiat și dezvoltat de Administrația Prezidențială, reprezintă Proiectul de țară care își propune să devină reperul asumat, de care România are nevoie, pentru a îmbunătăți și moderniza învățământul românesc.
Proiectul România Educată a fost inclus ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării, aprobată prin H.P. nr. 22/2020, în care se arată că sistemele de educație se află într-un proces profund de schimbare sub impactul evoluțiilor demografice, dar și al noilor tehnologii, iar dezvoltarea competențelor tinerei generații şi a adulților care participă la diverse activități de recalificare va fi cheia viitorului.
Scop
Proiectul România Educată și-a propus să fie o viziune de țară în domeniul educației. Raportul armonizează, într-un singur document, un set coerent de obiective și de ținte ambițioase pentru educație, la orizontul anului 2030, oferind soluții pentru îmbunătățirea sistemului de educație în domenii cheie.
Etape
Prima etapă (2016-2017) a debutat cu un chestionar on-line cu peste 8000 de răspunsuri. Au urmat opt conferințe regionale tematice cu peste 1000 de participanți și multiple evenimente de consultare implementate de către terți.
A doua etapă (2017-2018) a presupus organizarea a șapte grupuri de lucru, cu experți din societatea civilă și din administrație, pe temele prioritare: cariera didactică; echitatea; profesionalizarea managementului educațional; învățământul profesional și tehnic; învățământul superior; educația timpurie; evaluarea elevilor și a studenților. Simultan, au avut loc evenimente de consultare implementate de către terți.
În cea de-a treia etapă (2018 -2020), au fost lansate rezultatele preliminare în dezbatere publică. Simultan, Administrația Prezidențială a coordonat un proiect finanțat prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS), în cadrul căruia au fost elaborate, în cooperare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), patru documente de politici publice (policy briefs) pe următoarele teme: (1) carieră didactică, (2) management educațional, (3) echitate, (4) educație timpurie. Tot în această etapă, operaționalizarea Proiectului a fost inclusă ca angajament în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
Finalizarea Proiectului (2021) a presupus integrarea feedback-ului primit și actualizarea raportului cu evoluțiile recente, inclusiv cu lecțiile învățate în contextul pandemiei de COVID-19. Totodată, o parte dintre prevederile Proiectului au fost incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Valorile promovate de sistemul de educatie
Echitatea – reducerea decalajelor din sistem și asigurarea șansei la o educație de calitate pentru copiii și pentru tinerii din toate mediile.
Excelenta – susținerea și motivarea excelenței în cadrul procesului educațional.
Integritatea – asigurarea de repere valorice și promovarea eticii în educație, dar și în viața de după absolvire.
Starea de bine – dezvoltarea holistică a triunghiului minte-corp-suflet, cu ajutorul consilierii și al măsurilor de sprijin.
Profesionalismul – menținerea de standarde ridicate în formarea cadrelor didactice și, implicit, în educația oferită elevilor și studenților.
Respectul – însușirea respectului pentru alte persoane, instituții, mediu și societate, ca parte a formării.
Flexibilitatea – asigurarea unui parcurs educațional individualizat pentru fiecare elev.
Diversitatea – garantarea respectului pentru diversitate și a unui mediu tolerant în procesul educațional.
Transparenta – utilizarea de mecanisme transparente de evaluare și menținerea unei comunicări deschise și oneste în procesul educațional.
Colaborarea – dezvoltarea parteneriatului școală-societate și menținerea unui climat constructiv în interiorul sistemului de educație.
Domeniile prioritare de acțiune
În cadrul Proiectului România Educată sunt incluse o serie de domenii prioritare, cu obiective și măsuri specifice. Aceste domenii sunt:
Cariera didactică: dezvoltarea unui profil de competențe, reforma formării inițiale, creșterea calității și a flexibilității.
Management si guvernantă: îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor publice, adaptarea guvernanței locale la capacitatea autorităților publice locale, profesionalizarea managerilor.
Finantarea sistemului de învățământ preuniversitar: adaptarea finanțării la nevoile reale, reforma finanțării în educația timpurie, creșterea absorbției fondurilor UE și creșterea nivelului finanțării.
Infrastructura sistemului de educație: revizuirea standardelor pentru infrastructură și dotări, adaptarea rețelei școlare la evoluțiile demografice, dezvoltarea infrastructurii Învățământului Profesional și Tehnic în jurul unor poli de dezvoltare, școli verzi.
Curriculum si evaluare centrate pe competențe (centrate pe rezultate). Presupune: proiectare curriculară centrată pe competențe; creșterea flexibilității curriculare; monitorizarea și evaluarea curriculumului; fundamentarea de competențe transversale legate de educația pentru sănătate, pentru sustenabilitate, pentru democrație/societate, inclusiv din sfera educației financiare și juridice. Evaluarea elevilor/studenților va fi centrată pe competențe, dezvoltarea de standarde și descriptori, creșterea rolului evaluării în formarea cadrelor didactice, digitalizarea evaluării, asigurarea de feedback etc.
Educatie incluzivă de calitate pentru toți copiii: creșterea accesului la educație a celor proveniți din medii dezavantajate, reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, programe de reintegrare școlară, pedagogie incluzivă, politici pro-echitate, servicii de consiliere.
Alfabetizarea functională: prioritizarea alfabetizării funcționale în cadrul procesului educațional, curriculum bazat pe competențe care facilitează alfabetizarea funcțională. Îmbunătățirea rezultatelor PISA, TIMSS. O atenție specială se va acorda și alfabetizării media, alfabetizării digitale și științifice a elevilor.
Promovarea educatiei STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics): încurajarea participării elevilor la activități din zona STEAM, pregătirea cadrelor didactice pentru predarea de conținuturi STEAM, asigurarea dotărilor necesare pentru predarea materiilor STEAM, parteneriate externe relevante.
Digitalizare: dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, dezvoltarea unui ecosistem digital de educație, programe și educație pentru siguranța datelor și siguranță cibernetică.
Rezilientă: mecanisme de adaptare rapidă la situații de criză, creșterea calității serviciilor școlare în zone dezavantajate, dezvoltarea de abilități privind reziliența/stima de sine între elevi și studenți, pregătirea elevilor pentru schimbări sociale și economice, combaterea bullying-ului.
Surse de finantare
Surse de finanțare pentru reformele propuse prin Proiectul „România Educată”:
Complementar alocărilor de la bugetul de stat, principală sursă de finanțare pe care autoritățile publice, respectiv principalii actori din domeniul educației o au la dispoziție pentru următoarea perioadă, este Cadrul Financiar Multianual, atât prin Politica de Coeziune, cât și prin Next Generation EU, instrument care include Planul Național de Redresare și Reziliență.
Capitolul dedicat finanțării educației din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență se numește România Educată, iar bugetul alocat educației este unul consistent. Menținerea unei alocări dedicate educației, echilibrată în raport cu țintele și cu obiectivele din cadrul prezentului raport, în negocierea programelor operaționale aferente perioadei 2021-2027 este esențială la nivelul următoarelor programe operaționale: Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare, Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială, cât și în cadrul celor opt Programe Operaționale Regionale.
Programul Național de Reformă
Situația curentă
aprobat
Durata
iunie 2020 - iunie 2021
Instituție responsabilă
Guvernul României
Conţinut acţiune
PNR urmareste tintele din Anexa II a Rezolutiei CE din 26.02.2021.
Strategia nationala Anticorupție
Situația curentă
Proiect de HG, in consultare publica
Durata
2021-2024
Instituție responsabilă
Ministerul Justitiei
Procesul de reformă a educației și direcțiile prioritare
Pentru anul școlar 2021-20222 sunt vizate următoarele priorități ale sistemului de educație și formare profesională:
Direcții și priorități de dezvoltare pentru învățământul preuniversitar
Asigurarea echității în educație.
Susținerea carierei didactice.
Profesionalizarea managementului educațional.
Dezvoltarea invățământului profesional și tehnic.
Dezvoltarea educației timpurii accesibile tuturor.
Modernizarea curriculumului și evaluării.
Susținerea învățământului în limbile minorităților naționale.
Asigurarea finanțării şi modernizarea infrastructurii.
Transformarea digitală a educației.
Îmbunătățirea tranziției de la învățământul secundar superior la cel terțiar.
Dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții.
Dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului preuniversitar românesc
Direcții și priorități de dezvoltare ale învățământului superior
Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea răspunderii publice a universităților.
Dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului terțiar.
Asigurarea calității educației, respectând misiunea universităților, recomandările și normele internaționale.
Dezvoltarea cercetării în universități și creșterea performanțelor școlilor doctorale în condiții de transparență, etică și integritate academică.
Creșterea capacității universităților de a implementa politicile din domeniul învățământului terțiar (profesionalizarea managementului universitar).
Dezvoltarea unui sistem de învățământ terțiar echitabil care să sprjine accesul tuturor studenților la programe de studiu de calitate având ca țintă mărirea retenției școlare.
Continuarea implementării apelurilor de proiecte POCU și finalizarea și lansarea Programului Operațional Educație și Ocupare (POEO).