Tipuri de instituţii

În general, învăţământul secundar superior în România funcţionează în câteva tipuri de unităţi de învăţământ:

• Liceu organizat pe filierele: teoretic, tehnologic şi vocaţional. Parte dintre liceele teoretice şi majoritatea liceelor sportive, de artă şi pedagogice sunt organizate împreună cu ciclul gimnazial şi primar.
• Grupuri şcolare concentrând licee tehnologice, şcoli profesionale și, uneori, şcoli postliceale - funcţionând cu acelaşi profil sau cu profiluri similare. Grupurile şcolare sunt organizate şi funcţionează ca o singură unitate de învăţământ (cu o singură conducere şi un singur buget etc.).

În fiecare judeţ sunt organizate un număr de unităţi de învăţământ care furnizează învăţământ cu program complementar sau integrat sportiv sau de artă. Acestea funcţionează pe baza unui curriculum specific care asigură atât atingerea finalităţilor şi obiectivelor specifice nivelului educaţional, cât şi program intensiv de tip sportiv sau de artă. Admiterea elevilor în aceste unităţi de învăţământ este condiţionată de trecerea unor teste de aptitudini conform specificului programului. Cu toate că majoritatea elevilor continuă studiile în acelaşi tip de program după absolvirea gimnaziului, aceste programe sunt considerate mai mult o prespecializare a elevilor, sprijinind nevoile lor de dezvoltare personală şi orientarea şcolară, decât o specializare strictă.

Accesibilitate geografică

Majoritatea liceelor şi grupurilor şcolare se afla în mediul urban. Excepție fac un număr mic  de licee tehnologice şi grupuri şcolare care functioneaza în mediul rural, cu clase în special în profilul educaţional exploatarea resurselor naturale şi protecţia mediului. 

Unele licee tehnologice şi grupuri şcolare, precum şi o parte dintre liceele teoretice şi vocaţionale, sunt organizate ca unităţi de învăţământ cu internat.  Ele asigură cazare şi masă pentru elevi.

În scopul îmbunătăţirii accesului la educaţie pentru toţi, Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, prevede următoarele:

• elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură servicii de transport, masă şi internat, de către autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu..
• elevii din învăţământul obligatoriu liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun,.
• elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de transport.
• elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei Naționale, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km.Sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.

Cerinţe privind admiterea şi alegerea şcolii

Cifrele de şcolarizare pentru toate nivelurile educaţionale din învăţământul de stat sunt stabilite anual prin Hotărâre de Guvern, pe baza propunerilor Ministerului Educaţiei Naționale. Propunerea Ministerului este precedată de o succesiune de etape de fundamentare-proiectare-consultare implicând:

• autorităţile administraţiei publice locale,
• inspectoratele şcolare judeţene,
• Comitetele Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Învăţământul Profesional,
•  sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice,
•  alţi parteneri.
  • În fiecare judeţ cifrele de şcolarizare pentru unitatile de învăţământ public sunt stabilite prin Ordin Ministerial, conform prevederilor Hotărârii de Guvern care reflecta rezultatele procesului de consultare.Cerinţele pentru admiterea în liceu sunt: ciclul inferior al liceului (clasele IX-X) sunt admişi absolvenţii de gimnaziu, pe baza unei proceduri de selecţie şi repartiţie stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale.
  • ciclul superior al liceului (clasele XI-XII/XIII) sunt admişi numai absolvenţii liceu - ciclului inferior al liceului și, respectiv, absolvenţii învățământului profesional/profesional dual cu o durată de 3 ani, pe baza unei proceduri de selecţie şi repartiţie stabilite de Ministerul Educaţiei Naționale.

Criteriul folosit pentru  procedura de selecţie şi repartiţie este media de admitere. Media de admitere este media aritmetică între media generală la Evaluarea Națională susținută de absolvenții clasei a VIII-a și media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIIIa.

Toţi absolvenţii de gimnaziu îşi pot exprima opţiunea în privinţa continuării studiilor prin forme de înregistrare unice  elaborate şi puse la dispoziţie de Ministerul Educaţiei Naționale.  Opţiunile candidaţilor şi locurile existente sunt înregistrate de inspectoratele şcolare judeţene în baza de date a Ministerului Educaţiei Naționale. Candidaţii sunt distribuiţi pe locurile existente în ordinea descrescătoare a mediei lor de admitere şi conform opţiunilor lor.

Absolvenţii de gimnaziu îşi pot alege una din următoarele rute educaţionale:

• Ciclul inferior al liceului (clasele IX-X, prima etapă a învăţământului liceal) – organizat cu următoarele filiere: teoretică, tehnologică şi vocaţională (militar, teologic, sportiv, de artă şi pedagogic).
• Învățământul profesional sau învățământul profesional dual.

 Elevii se pot transfera de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta etc. – conform regulilor stabilite în Regulamentul-cadru de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar (Ordinul ministrului educaţiei nr. 5079/2016, completat cu Ordinul ministrului educației nr.3027/2018). 

Trecerea la ciclul superior al liceului (clasele XI-XII/XIII) depinde de ruta educaţională urmată şi de competenţele achiziţionate pe parcursul învăţământului obligatoriu. Accesul absolvenţilor ciclului inferior al liceului la diferitele filiere, profiluri şi specializări oferite în cadrul ciclului superior al liceului se realizează pe baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei Naționale.

Absolvenţii celor 3 ani de învățământ profesional parcurg integral disciplinele de cultură generală din clasa a IX-X, învățământ liceal și, ca atare, își pot continua studiile liceale, profil tehnologic, în clasa a XI și a XII/XIII-a. 

Niveluri de vârstă şi gruparea elevilor.

Pe parcursul învăţământului secundar superior, fiecare disciplină din planul-cadru de învăţământ este predată de un cadru didactic diferit. Conform principiului continuităţii, în mod obişnuit acelaşi cadru didactic lucrează cu o clasă dată pe parcursul tuturor claselor în care se predă disciplina respectivă în cadrul unui nivel educaţional dat.

Compoziţia claselor este stabilită de consiliul de administraţie al unităţi de învăţământ; compoziţia claselor depinde de filieră, profil şi specializare şi de limbile moderne studiate de elevi.

• În liceu (ciclul inferior şi ciclul superior) compoziţia claselor depinde de filieră, profil şi specializare şi de limbile moderne studiate de elevi.
• În învățământul profesional/profesional dual, compoziţia claselor depinde de calificare/specializare şi de limbile moderne studiate de elevi.

La înscrierea în învățământul gimnazial, liceal și profesional se asigură, de regulă, continuitatea studiului limbilor moderne, ținând cont de oferta educațională a unității de învățământ.

În situații  motivate, la solicitarea scrisă a părinților sau a elevilor majori, consiliul de administrație poate hotărî inversarea ordinii de studiere a limbilor moderne sau schimbarea lor.

Clasele sunt în general omogene în privinţa vârstei elevilor. Structura claselor în învăţământul secundar superior şi nivelurile indicative de vârstă sunt după cum urmează (învăţământ de zi):

• Învăţământul oferit de liceu – ciclul inferior – este organizat pentru elevi în vârstă de 14-16/17 ani şi include clasele IX-X (liceu).
• Învăţământul oferit de liceu – ciclul superior – este organizat pentru elevi în vârstă de 16-18 (19) ani şi include clasele XI-XII/XIII.

Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip "A doua şansă". Aceste programe  promovează învăţământul obligatoriu pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior, gimnazial.

Numărul de elevi pe clasă depinde de nivelul educaţional şi este stabilit de Legea educației nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare. În învăţământul liceal  sunt în medie 25 de elevi pe clasă, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30.

Ministerul Educaţiei Naționale poate aproba funcţionarea unor clase cu un număr de elevi situat sub numărul minim sau peste numărul maxim de elevi pe clasă prevăzut de lege – conform condiţiilor locale concrete (localităţi izolate, clase cu predare în limba minorităţilor naţionale etc.). 

Elevii cu aptitudini şi performanţe excepţionale pot promova două clase într-un singur an şcolar, urmând o procedură aprobată prin Ordin de Ministru.

Anumite discipline pot fi predate pe grupe (în mod obişnuit nu mai puţin de 10 elevi):

• limbile moderne (studiul intensiv şi clase bilingve)
• activităţile practice în cadrul studiului informaticii (matematică-informatică, intensiv informatică)
• activităţi sportive şi artistice (filiera vocaţională)
• discipline opţionale (parte din curriculumul la decizia şcolii)
• activitatea de pregătire practică de specialitate (anumite specializări din învăţământul tehnic) etc.

Organizarea timpului şcolar

Organizarea anului şcolar pentru învăţământul secundar este decisă anual prin Ordin al Ministrului Educaţiei.

Structura anului şcolar este bazată pe o serie de considerente:

• o distribuţie echilibrată a zilelor de şcoală şi a vacanţelor
• specificul climei în România
• respectul pentru credinţele religioase ale populaţiei.

Curriculumul Naţional stabilit de Ministerul Educaţiei Naționale specifică :

• numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână
• numărul minim şi maxim de ore pe săptămână pentru fiecare disciplină din trunchiul comun 
• numărul minim şi maxim de ore pe săptămână dedicat activităţilor/disciplinelor opţionale

În acest cadru, fiecare unitate de învăţământ preuniversitar are responsabilitatea  de a stabili orarul zilnic şi săptămânal pentru fiecare clasă.

Anul şcolar în România cuprinde două semestre, doua vacanţe în timpul cursurilor şi o vacanţă de vară.

Calendarul exact al anului şcolar este stabilit anual prin Ordin al Ministrului Educaţiei.

Unităţile de învăţământ pot solicita inspectoratelor şcolare judeţene modificări ale calendarului anului şcolar din motive obiective:

• condiţii speciale de climă
• specificul zonei (lucrări agricole)
• calamităţi naturale
• unităţi de învăţământ cu majoritatea elevilor de altă credinţă decât cea ortodoxă etc.

Inspectoratele şcolare judeţene pot aproba astfel de solicitări în condiţiile în care  se respectă numărul total de săptămâni de şcoală şi numărul corespunzător de zile de şcoală stabilite prin Ordinul Ministrului EducaţieiNaționale.

Orarul săptămânal și zilnic

Elevii merg la școală 5 zile pe săptămână. Orarul săptămânal şi  zilnic sunt stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării cadrelor didactice şi părinţilor.  Orarul are la baza următoarele criterii: 

• numărul de ore pe săptămână stabilite de Planurile – cadru pentru fiecare disciplină şi clasă
• numărul total minim şi maxim de ore pe săptămână stabilit de Planurile – cadru pentru fiecare clasă. 

Lecţiile au o durată de 50 de minute şi sunt urmate de pauze de 10 minute. Majoritatea unităţilor de învăţământ organizează o pauză de 20 de minute după a treia lecţie. În situații speciale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs și a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administrație al unității de învățământ, cu informarea inspectoratului școlar.

În şcolile funcţionând în două schimburi datorită capacităţii de şcolarizare reduse, anumite clase îşi încep programul la ora 12, 13 sau 14. Datorită faptului că o anumită clasă studiază sau dimineaţa sau după masa, în orarul unităţilor de învăţământ nu este prevăzută  o pauză de prânz. 

Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: 

• învăţământ cu frecvenţă
• învăţământ cu frecvenţă redusă.

Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. 

Obligația de a frecventa învățământul obligatoriu la forma de învățământ cu frecvență, cursuri de zi, încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele care nu au finalizat învățământul obligatoriu până la această vârstă și care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei își pot continua studiile, la cerere, la forma de învățământ cu frecvență, cursuri serale sau cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naționale.

Învăţământul seral se poate organiza de inspectoratele şcolare judeţene pentru învăţământul oferit prin liceu – în funcţie de resursele existente şi cererea locală. În această formă de învăţământ numărul de ore pe săptămână este redus (24-25), iar numărul de ani de studiu este crescut cu unul (liceul se termină cu clasa a XIII-a).

Unităţile de învăţământ pot organiza cu elevii activităţi după orele de curs, în cooperare cu părinţii, autorităţile administraţiei publice locale, alţi parteneri. În timpul acestor activităţi elevii sunt supravegheaţi de cadre didactice (în mod obişnuit aceeaşi care lucrează cu elevii la clasă). Programele de după orele de studiu pot include studiu supravegheat, pregătirea temelor de casă, activităţi culturale şi recreative, activităţi sportive etc. Costurile necesare sunt în principal acoperite din contribuţiile părinţilor, sprijin financiar putând fi asigurat şi din partea autorităţilor administraţiei publice locale, ONG-uri, persoane fizice sau juridice etc.